Ultima editie tiparita in format pdf

27 mai – Duminica Rusaliilor


Sărbătoarea Rusalilor, ziua Pogorârii Duhului Sfânt peste Sf. Apostoli este ziua de întemeiere a Bisericii creştine. Cincizecimea, adică a Cincizecea zi de la Învierea Domnului este ziua voită de Tatăl, făgăduită de Fiul şi împlinită de Duhul Sfânt. Este ziua deplinei Revelaţii a Sfintei Treimi în lume: crearea, mântuirea şi sfinţirea. Înainte de patima sa cea de bună voie, ştiind Iisus toate cele ce aveau să se întâmple cu El şi nevoind să-i lase pe sfinţii apostoli în deznădejde şi în necunoaşterea deplinei mântuiri pe care a adus-o, le-a făgăduit că-l va trimite pe Duhul Sfânt, Duhul Adevărului, care-i va călăuzi şi va vesti cele viitoare, îi va mângâia şi-i va preamări.

El se va numi Mângâietorul, fiindcă va mângâia pe tot cel ce se lasă călăuzit de El. 

Timp de 40 de zile după Învierea sa, Mântuitorul s-a înfăţişat pe sine viu prin multe semne doveditoare, arătându-li-se şi vorbind despre Împărăţia lui Dumnezeu şi le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim şi să aştepte făgăduinţa Tatălui. În sfârşit s-a împlinit făgăduinţa.

..Citeste mai departe..

Cuvânt la sărbătoarea Sfântului Gheorghe

După cum bolta cerului este împodobită cu stele diferite care strălucesc, din nesfârşite vremi, ca un minunat candelabru, tot astfel pe bolta bisericii creştine sunt sfinţi şi părinţi ai Bisericii, care lumineayă prin faptele lor, prin ]nţelepciunea şi credinţa lor, prin bărbăţie şi virtuţile lor şi lumineayă şi ]n yilele noastre, călăuyind viaţa credincioşilor pe calea cea adevărată, ajutându/i prin rugăciunile lor să ajungă la izvorul mântuirii.

Un astfel de sfânt prăznuieşte Sfânta noastră biserică în ziua de 23 aprilie, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.

Viaţa Sfântului Gheorghe este un adevărat tezaur de nestrămutată credinţă în Hristos, vădită prin acte numeroase de milostenie şi fapte minunate săvârşite asupra oamenilor.

Sfântul Gheorghe s-a născut în ţinutul Capadochei din părinţi cu nume şi rosturi mari în imperiul roman. Tatăl său era tribun, adică conducătorul oştilor care păzeau imperiul. Învăţătura creştină răzbise şi cucerise pentru adevărul ei multe suflete alese chiar din rândul dregătorilor vremii.

..Citeste mai departe..

Cuvânt de învăţătură: Viaţa noastră este permanent în mâna lui Dumnezeu

Dintotdeauna credinţa noastră în bunul Dumnezeu ne-a salvat din orice nenorocire şi din orice necaz. Omul care a stat sub ocrotirea lui Dumnezeu a simţit că darul salvator pentru el vine de sus, de la Părintele Luminilor şi nu de altundeva. Degeaba mai strigă omul când de foarte multe ori este prea târziu.

Multe îi tulbură liniştea omului de astăzi. Multe îi zdruncină viaţa. Dar toate sunt provocări ale timpului pentru ca omul să se aşeze din nou sub ocrotirea lui Dumnezeu, cât nu este prea târziu. În faţa multor pericole omul este total neputincios. Nu este capabil să dea răspuns salvator nici înainte, nici după momentul tragic. Este prins la fel ca într-un năvod. Dar credinţa în Dumnezeu ne dă pricepere şi isteţime în astfel de momente. Însă, pentru aceasta trebuie să ne încredinţăm sub paza şi sub ocrotirea bunului Dumnezeu. El ne poate feri de toată întâmplarea cea rea. Dacă este cu adevărat credincios şi crezi din suflet în puterea salvatoare a lui Dumnezeu.

..Citeste mai departe..

Sfântul Post – o cale de împăcare a omului cu Dumnezeu

Pentru cel care citeşte cu atenţie şi cu multă evlavie Sfânta Scriptură este clar că Adam şi Eva au fost izgoniţi din Rai pentru că nu au ascultat de porunca divină cu privire la mâncare. Această izgonire a fost una dintre consecinţele cele mai grave din istoria omenirii. Pentru ca să ne analizăm şi noi în raport cu adevărat faţă de Adam şi Eva şi faţă de neascultarea poruncii divine a fost instituit postul, perioada de verificare şi de curăţire trupească şi sufletească, de împăcare cu bunul Dumnezeu pe care noi îl supărăm destul de des. Iată ce ne spune Sfântul Ioan – Gură de Aur despre post: „Pentru că ai păcătuit, iată, ai postul la îndemână. Posteşte ca să  nu mai păcătuieşti şi ca să dobândeşti harul lui Dumnezeu. Posteşte ca să nu pierzi darul de la Dumnezeu, ci să-l păstrezi permanent şi să-l stăpâneşti.

..Citeste mai departe..

5 Noiembrie - Cuvânt la Duminica a XXII-a după Rusalii

Cine nu cunoaşte pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr? Ca şi alte învăţături ale Sfintei Scripturi, ea înfăţişează o realitate în mijlocul căreia trăiesc oamenii. De atâtea ori au stat, în decursul veacurilor, faţă în faţă bogăţia surdă şi nemiloasă şi sărăcia însoţiră de boală. De o parte bogatul al cărui nume Sfânta Evanghelie nici măcar nu-l spune, poate pentru că el nu era singur ci se aflau mulţi ca el, care se îmbrăca în porfiră şi vizon, trăia în mare lux şi se îmbuibau în petreceri şi în desfrânare, în uitare de Dumnezeu şi de oameni. Cu înfăţişarea strălucitoare, dar cu inima întunecată şi lipsită de orice podoabă. Trupul îmbrăcat în mătase, iar sufletul învăluit în viclenie, înşelăciune, mândrie, avariţie, desfrânare, furt şi alte haine întunecate ale păcatelor. Orb la suferinţele celor din jurul său, surd la strigătul după ajutor şi nesimţitor, indiferent la toată mizeria din jur. De cealaltă parte, săracul Lazăr – iubit nu pentru sărăcia sa materială, ci pentru bogăţia lui spirituală.
..Citeste mai departe..

27 septembrie 2015 – Duminica a XVIII-a dupa Rusalii

Iată că în plin sezon de toamnă, peste ogoarele patriei noastre semănătorii încredinţează pământului bobul de grâu – aurul pâinii şi al cuminecăturii. Sub razele soarelui ce coboară spre asfinţit, odată cu seminţele sunt încredinţate pământului şi grăunţele de aur ale nădejdilor noastre de viaţă şi înviere. De aceea, în ogorul sfânt al Domnului care este sufletul creştinesc, apostolii lui Hristos de ieri, de astăzi şi de totdeauna au semănat neîncetat cuvântul lui Dumnezei, udat de ploaia harului divin ca să rodească şi să se înmulţească cu veacurile.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos de atâtea ori a subliniat virtutea milosteniei în predicile sale şi în sfintele sale învăţături, pilde şi parabole. „Milă voiesc, iar nu jertfă”, căldură, suflet, iubire şi credinţă ar spune şi azi dacă ar reveni printre noi. Ne-a lăsat însă Sfânta Evanghelie – Testamentul său şi Sfintele Taine în Sfânta Biserică, ca să ne ierte, să ne sfinţească, să ne binecuvânteze şi să ne mântuiască cu harul său. Toate sunt şi vin din voia lui Dumnezeu.

..Citeste mai departe..

Răzbunarea a reuşit - Cuvânt la Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul

Viaţa Sfântului Ioan Botezătorul este distanţa parcursă de la acceptarea unei suferinţe nemeritate până la asumarea morţii pentru Hristos. Calendarul creştin este plin de cei care au suferit pentru adevăr. Ei nu au fugit din faţa morţii pentru Hristos, nu s-au ascuns de crucea lui, nu au fost duplicitari, nu au motivat ceva, nu s-au rătăcit pe multele căi care ar fi putut duce undeva, ci au mers numai pe unicul drum care duce la Hristos, drumul credinţei creştine. În ziua de 29 august, prăznuim în fiecare an Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. La curtea lui Irod Antipa, iubitor de lux, huzur şi viaţă de îmbuibare şi de băutură, aveau loc numeroase petreceri, în care toţi invitaţii se complăceau în foarte multe imoralităţi. Din pricina unui asemenea ospăţ, şi-a găsit în mod foarte tragic sfârşitul Sfântul Ioan Botezătorul. El moare decapitat pentru că apăra moralitatea, adevărul dreptatea, neputând trece cu vederea o viaţă dusă în desfrâu şi în fapte ruşinoase. Ca urmaş al imoralităţii, Irod îşi alungă siţia legitimă ca să trăiască în mare păcat cu o alta, numită Irodiada, soţia fratelui său Filip. Această însoţire nepermisă era un foarte mare păcat în faţa lui Dumnezeu şi o mare ruşine în faţa oamenilor. Irod nu ţine cont de aceste reguli morale şi o aduce la curtea sa pe Irodiada şi pe fiica acesteia, Salomeea, alungând-o, fără pic de remuşcare pe soţia sa legitimă.

..Citeste mai departe..

30 iulie - duminica a VIII-a după Rusalii

În timpul verii, credincioşii de la ţară îşi duc traiul mai mult în mijlocul naturii. De dimineaţă până seara şi de foarte multe ori şi în timpul nopţii, la limina lunii, ei se înfrăţesc cu pământul prin muncă. Acolo ia seama cum creşte spicul de grâu. Ei se pregătesc pentru rod, se minunează de covorul de flori al câmpului, privesc cum aleargă albinele şi cum zboară păsările cerului. Toate ale firii par că îl caută şi îl mărturisesc pe Dumnezeu.

Strângând roadele de pe câmp, ei îşi dau seama că în fiecare rod, în fiecare bob de grâu este o împletire tainică întru strădania omului, întru sudoarea frunţii lui şi îbntre binecuvântarea lui Dumnezeu care dă ploaie la bună vreme şi lumina binefăcătoare a soarelui.

..Citeste mai departe..

20 iulie - Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Sfinţii sunt culmile cele mai strălucitoare ale Sfintei Biserici, care şi-au desăvârşit portretul vieţii lor spirituale după modelul ideal al Mântuitorului Hristos, creând din persoana Bisericii noastre ca nişte luceferi ai luminii, adevărului şi ai dreptăţii, fiind pentru noi, credincioşii, tot atâtea călăuze de trăire duhovnicească, busole spirituale de îndrumare pentru desăvârşirea vieţii noastre sufleteşti. Stând în apropiere nemijlocită de Dumnezeu, sfinţii sunt ocrotitorii noştri, panoştri, iar ziua comemorării lor este o sărbătoare de profundă semnificaţie morală.

..Citeste mai departe..

16 Iulie 2017 – Duminica a VI-a după Rusalii

Sfânta Evanghelie care s-a citit la sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie ne-a înfăţişat minunea vindecării slăbănogului de la Capernaum, pe care l-au adus la Domnul nostru Iisus Hristos patru prieteni.

Din relatarea acestei minuni se pot desprinde multe învăţături creştineşti, folositoare pentru viaţa noastră. Această minune ne arată puterea dumnezeiască a Domnului nostru Iisus Hristos care, ca şi în alte dăţi, a tămăduit boala cu puterea cuvântului său dumnezeiesc. Din săvârşirea ei vedem şi credinţa puternică a celui bolnav, precum şi a celor patru oameni care l-au adus pe cel bolnav în faţa lui Iisus, înfruntând mulâimea oamenilor care îl împiedicau să vină cu cel bolnav înaintea Mântuitorului, văzându-şi numai de interesul lor propriu şi dorinţa lor personală de de a-l vedea pe Iisus şi de a se bucura de învăţătura şi de darurile sale dumnezeieşti. Ceea ce ne impresionează însă în chip deosebit şi rămâne pentru noi creştinii o pildă grăitoare peste veacuri este fapta bună a celor patru bărbaţi care l-au adus cu patul pe cel paralizat până în faţa Mântuitorului Hristos aflat într-o casă, înconjurat de mulâimea de oameni din pricina cărora a trebuit să descopere casa şi să-l lase, prin acoperiş, chiar în faţa Domnului nostru Iisus Hristos.

..Citeste mai departe..

24 iunie – Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

În tezaurul doctrinar al creştinismului, un capitol fundamental îl constituie şi cultul sfinţilor. Pe aceste persoane din cerul creştin, care au atins piscurile desăvârşirii spirituale, le luăm de ocrotitori tainici, de patroni ai noştri, iar ziua comemorării lor este o sărbătoare de profundă semnificaţie morală. în ceata numeroasă a sfinţilor care împodobesc sinaxarul Bisericii strămoşeşti străluceşte prin austeritatea lui morală, ca şi prin sublima lui misiune, Sf. Prooroc loan Botezătorul, pe care Sfânta  Biserică drep măritoare îl sărbătoreşte astăzi. Minunată este naşterea sa, pilduitoare viaţa sa, sublimă - conturând perspective nebănuite -misiunea sa.

Sf. Prooroc loan Botezătorul este fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei.

Născut în chip minunat, încă din fragedă vârstă părăseşte casa părintească şi se retrage în pustie, pregătindu-se pentru înalta sa misiune.

..Citeste mai departe..

1 2 3 4