Ultima editie tiparita in format pdf

Un curcubeu peste Prut: BASARABIA ACUM UN VEAC!


România şi Basarabia sunt, după o sută de ani de existenţă, despărţite! Pilda monumentală a acelor câţiva basarabeni de un curaj de nimeni egalat astăzi, a adus Basarabia la sânul Patriei-Mamă, România! Prezentul exclude reparaţia, dar Naţia năzuieşte repetarea – pentru totdeauna – a actului de la 27 martie 1918.

          Precedent 1

          „După întemeierea Munteniei în 1330 de către Ioan Basarab I şi a Moldovei în 1359 de către Bogdan I, Moldova avea hotarul între Carpaţi şi Nistru”.

..Citeste mai departe..

Remember Antonio Gaudi – 90 de ani de la moartea sa (25 iunie 1852 – 10 iunie 1926)

Antonio Gaudi, născut în 25 iunie 1852, la Riudoms, în Catalonia, era fiul unui lucrător în aramă. În copilărie a avut o sănătate precară.

Între 1873-1877 este student la Arhitectură, în Barcelona, şi obţine diploma în 1878.

A murit în 1926, în urma unui accident de tramvai şi a fost înmormântat în Săgrada Familia.

Antonio Gaudi a fost un adept al stilului Art Nouveau şi a devenit faimos pentru stilul său unic şi pentru designul său individualizat.

În prima sa lucrare, Casa Vicens, se văd influenţe de natură maură şi gotică.

Apoi, arta lui Gaudi începe să fie dominată de formele naturale, fapt care s-a reflectat în utilizarea pietrelor de construcţie cu forme curbate, a sculpturilor din fier şi a ţiglelor colorate, aranjate în stil mozaicat.

..Citeste mai departe..

La Curtea regelui Pegas, din nou MARATONUL POEZIEI

„Mai lăsaţi-mă-n pace cu poiezia voastră!”, m-a întâmpinat dl X, pe când asculta nişte manele, prieten la cataramă cu dl Y şi dl Z, toţi trei vechi cunoştinţe, în scurta vorbire telefonică ce m-a pus naiba s-o port cu primul, într-o seară în care tocmai începea să înflorească liliacul. Mă simţisem din nou răscolit de mireasma cu adieri mov, motiv să îl asigur pe „mister” X că chiar n-o să-i dau pacea vroită, în clipa aceea, de reverie macedonskiană...

            Locul faptei

            Iniţiat acum vreo 5 ani, de scriitorul Florin Dochia, „Maratonul Poeziei” s-a ţinut prima oară sub arcadele Casei natale a lui Nichita Stănescu, „convocaţi” de domnia-sa într-o ambianţă memorabilă, unde s-au întâlnit poeţi şi poetese din Braşov, din Bucureşti, din Ploieşti, din Câmpina, din Sinaia şi din Comarnic, şi la care luară parte şi câteva personalităţi din lumea Istoriei, a Artelor plastice şi ale Muzicii. Ediţia 2016 a Maratonului Poeziei a adăpostit-o, sâmbătă 19 martie, din nou Casa de Cultură „Geo Bogza” – prestigioasă şi primitoare „Curte a regelui Pegas” în Câmpina.  

..Citeste mai departe..

Cronica de Artă plastică: FERESTRELE LUI PLATON

 Poate că mai elocventă ar fi aşezarea substantivului Ferestre între ghilimele, dar prefer să mă las în voia – transcedentală – a oarecum veridicei scene în care, din Eternitatea lui, pictorul Dan Platon (1931-2006) zăreşte lumea noastră, aceea pe care a lăsat-o în urma domniei sale, după moarte şi pesemne că, primit printre cei drepţi, aşterne, cu aceeaşi secretă frenezie, culorile pe spaţii circulare, dreptunghice, frânte, rombice, intreţesându-le – şi acolo – sub forţa  magică a fanteziilor lui plastice. De bună-seamă că Maestrul ne-a văzut prin „ferestrele” lăsate drept tezaur naţional şi moştenire pământeană,  opere pe care, în momentele de exuberantă inspiraţie le-a pictat în maniere şi forme artistice profund platoniene, relevând publicului taine ale Creaţiei picturale, relevându-ne, astfel, nouă – acelor vreo 30 de invitaţi ai sculptorului Alfred Dumitriu, iniţiatorul evenimentului, în mansarda Casei muzeale a marelui Nicolae Griogrescu, în după-amiaza zilei de joi 7 aprilie 2016 – miraculoasă întâlnire cu autorul infailibilelor FERESTRE!  

..Citeste mai departe..

Cronica de Artă plastică: SALONUL DE PRIMĂVARĂ

Ceremonia vernisării Salonului de Primăvară 2016, prezidată de maestrul Marcel Bejgu şi de vicprimarul Ploieştiului, Cristian Ganea, joi / 4 mai orele 17, în salonul Galeriei de Artă a odinoară „Oraşului Aurului Negru”, în faţa unui public elevat şi numeros, mi-a amintit de o veche definiţie a Frumosului rostită, pe vremuri, într-una din emisiunile radiodifuzate ale savantului nostru de la Vălenii de Munte, marele istoric Nicolae Iorga, inclusă în volumul „Sfaturi pe întunerec” vol. II, 1940, pp. 86-94, în legătură cu eternul ideal omenesc „Frumosul”. L-am rememorat pentru excelenţa conţinută şi exprimată de veacuri, de pictori, muzicieni şi poeţi, în cazul curent, de artiştii prahoveni invitaţi să expună cu această ocazie.  În superba atmosferă a acestui Salon de Primăvară, cu atât mai profundă prin clipa în care distinsa Doamnă artistă plastică şi profesoară a Colegiului de Artă „Carmen Sylva”, Camelia Profirescu a primit „Premiul şi Diploma Salonului de Primăvară 2016” pentru minunata domniei sale lucrare intitulată „Trepte”.

..Citeste mai departe..

Premieră muzicală absolută în Prahova: YEHUDI MENUHIN – 100

Nestăvilitul om de acţiune şi de permanentizare a valorilor Culturii Naţionale, care este prof. Alexandru Bădulescu, doctor în Muzicologie, directorul Casei memoriale „Paul Constantinescu”, a oficiat vineri, 22 aprilie 2016, începând cu orele 12 ½ comemorarea Centenarului naşterii marelui violonist Yehudi Menuhin.

            Programul

            În linii generale, desfăşurarea evenimentului s-a petrecut pe trei momente. Primul – discursul dr. Alexandru Bădulescu inspirat de însăşi subiectul abordat: „Yehudi Menuhin – legendarul violonist al secolului XX”.

..Citeste mai departe..

70 de poeţi pentru PARODISTUL SAŞA

Sâmbătă 16 aprilie 2016, salonul Bibliotecii ISTRATI de pe bulevardul Culturii din Câmpina a fost, pentru aproape două ore, amfiteatrul râsului în hohote, urmare lansării volumului de POEZIE INDIRECTĂ semnat de poetul, epigramistul şi parodistul Ştefan Alexandru Saşa – prolific propagator al scrierilor „practicii râsului” – cum l-a caracterizat veţi cedea cine şi de ce.

            Nedumerire

            „Poţi preface, Serghie, o suită de scrieri în rime şi ritmuri clocotitoare în umorul lor, într-un banal reportaj ?”, m-am întrebat îndată ce, după ultima vorbă a poetului Saşa, a căzut ca o cortină pe finalul reuniunii amintite mai sus. „Cu altă ocazie, o cronicuţă literară s-ar  cuveni, cunoscându-i acestui aed câmpinean excelenţa poetică.

..Citeste mai departe..

Începe cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Național al Teatrelor de Revistă pentru copii „Toată lumea râde, cântă și dansează”

Pe data de 23 aprilie, adică peste numai trei zile, la Buşteni, debutează cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Național al Teatrelor de Revistă pentru copii „Toată lumea râde, cântă și dansează”. Concursul este organizat de Palatul Copiilor Ploieşti, sub egida Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice şi al Inspectoratului Școlar Județean Prahova.

..Citeste mai departe..

Marele Premiu „Nichita Stănescu” 2016 a fost decernat poetei Carolina Ilica

Joi, 31 martie 2016, în ultima zi a Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu” – ediţia a XXVIII – a, la Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” a avut loc festivitatea de decernare a premiilor festivalului. La ediţia aceasta, Consiliul Judeţean a decernat Marele Premiu „Nichita Stănescu” poetei Carolina Ilica şi Premiul pentru promovarea operei lui Nichita Stănescu traducătorului sârb Dejan Mastilovic. Premiile au fost înmânate de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Andrei Toader.

Premiul pentru Opera Omnia acordat de către Primăria Municipiului Ploieşti i-a revenit poetului şi prozatorului ardelean Aurel Rău. 

..Citeste mai departe..

Cronica de Artă plastică: OMAGIU LUI NICHITA

Joi, 24 martie 2016, orele 16, în ajunul Zilelor Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, s-a vernisat expoziţia de pictură, grafică şi sculptură „Omagiu lui Nichita”, în salonul Galeriei de Artă din Ploieşti. Publicul a fost din nou faţă în faţă cu lucrările aflate pe simezele Galeriei, lucrări semnate de artişti plastici de renume – eveniment devenit tradiţie în viaţa artistică şi literară a Ploieştiului. Maestrul Marcel Bejgu, preşedintele Filialei Prahova a UAP şi pictorul Dargoş Minculescu au oficiat deschiderea expoziţiei şi au evocat, cu această ocazie, personalitatea lui Nichita Stănescu, valoarea operei sale în contextul Poeziei naţionale şi universale.                                                                       

..Citeste mai departe..

De fiecare 30 şi 31 Martie, NICHITANEEA

            După 13 decembrie 1983, în fiecare an apropiem efigia poetului Nichita Stănescu de oglinda memoriei afective şi privim din spate, prin argintul ei, la curcubeul semnelor numite litere, arcuindu-se sub bolta „sunetelor sacre” care dau chip Poeziei. De peste 30 de ani, în fiecare 30 şi 31 Martie, oficiem ritualul cu nuanţe de Laudatio, citindu-i, recitându-i, cântându-i şi trăindu-i Opera poetică. Pe umerii Lui, din bronz, Fortitzia se desface solară, iar la glezne Magnolia ţese intarsiile ei alb-rozalii.

..Citeste mai departe..

    3 4 5 6 7 8