Ultima editie tiparita in format pdf

Etică enesciană: PITEŞTI – „DOMICILIU OBLIGATOR”


Nobleţea care l-a caracterizat toată viaţa pe George Enescu şi i-a călăuzit existenţa pământească, desăvârşindu-i gândirea şi creaţia şi interpretarea  muzicală, uimeşte în posteritate, prin acte şi gesturi ultrasensibile – dovezi ale curajului întemeiat pe omenie şi credinţa în Dumnezeu. Caracterul lui super-prob, etica sa profund demnă au convins, deodată cu geniul, numeroşii confraţi din lumea Eutherpei, din România şi de pe Mapamond, în împrejurări cruciale, ale căror urmări au edificat spiritul de breaslă deosebit prin umanismul cu care George Enescu s-a născut, a crescut şi a slujit MUZICA.

Iubire, iubiri

Una din sutele de scrisori rămase în imensa Corespondenţă purtată, se înţelege, înainte de oricine, cu iubirea vieţii lui, Maria Cantacuzino – devenită din 7 decembrie 1937, Prinţesa Maria Cantacuzino-Enescu, alintată Maruca, de regina Elisabeta (care a pictat-o, pe când avea 15 ani, în portretul arhanghelului Gabriel / Gavriil, pe pergamentul Evangheliei ce se părtrează la Curtea de Argeş), de regina Maria, de marile doamne ale Curţii de la Peleş, din high-life-ul bell-epoque, în absolut toate epistolele, telegramele, bileţelele, misivele enesciene  supranumită „Mon Adoree”, „Mon Princesse”, „Princesse aime”, „Belier” (în antichitate, animal „sfânt”, în contemporaneitate: suflet, inimă), relevă aserţiunea noastră într-un moment istoric în care moralul lui Enescu a strălucit printr-o incredibilă îndrăzneală.

..Citeste mai departe..

Marele Premiu „Nichita Stănescu” 2016 a fost decernat poetei Carolina Ilica

Joi, 31 martie 2016, în ultima zi a Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu” – ediţia a XXVIII – a, la Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” a avut loc festivitatea de decernare a premiilor festivalului. La ediţia aceasta, Consiliul Judeţean a decernat Marele Premiu „Nichita Stănescu” poetei Carolina Ilica şi Premiul pentru promovarea operei lui Nichita Stănescu traducătorului sârb Dejan Mastilovic. Premiile au fost înmânate de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Andrei Toader.

Premiul pentru Opera Omnia acordat de către Primăria Municipiului Ploieşti i-a revenit poetului şi prozatorului ardelean Aurel Rău. 

..Citeste mai departe..

Cronica de Artă plastică: OMAGIU LUI NICHITA

Joi, 24 martie 2016, orele 16, în ajunul Zilelor Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, s-a vernisat expoziţia de pictură, grafică şi sculptură „Omagiu lui Nichita”, în salonul Galeriei de Artă din Ploieşti. Publicul a fost din nou faţă în faţă cu lucrările aflate pe simezele Galeriei, lucrări semnate de artişti plastici de renume – eveniment devenit tradiţie în viaţa artistică şi literară a Ploieştiului. Maestrul Marcel Bejgu, preşedintele Filialei Prahova a UAP şi pictorul Dargoş Minculescu au oficiat deschiderea expoziţiei şi au evocat, cu această ocazie, personalitatea lui Nichita Stănescu, valoarea operei sale în contextul Poeziei naţionale şi universale.                                                                       

..Citeste mai departe..

De fiecare 30 şi 31 Martie, NICHITANEEA

            După 13 decembrie 1983, în fiecare an apropiem efigia poetului Nichita Stănescu de oglinda memoriei afective şi privim din spate, prin argintul ei, la curcubeul semnelor numite litere, arcuindu-se sub bolta „sunetelor sacre” care dau chip Poeziei. De peste 30 de ani, în fiecare 30 şi 31 Martie, oficiem ritualul cu nuanţe de Laudatio, citindu-i, recitându-i, cântându-i şi trăindu-i Opera poetică. Pe umerii Lui, din bronz, Fortitzia se desface solară, iar la glezne Magnolia ţese intarsiile ei alb-rozalii.

..Citeste mai departe..

Cronica muzicală: MARTIE SONOR

Maestrul Alexandru Bădulescu (personalitate de prim plan a Muzicologiei româneşti) „a recidivat” din nou, sub cupola Atheneului – cum socotesc că au devenit după aproape 20 de ani de când l-a întemeiat şi îl conduce – saloanele Casei memoriale „Paul Constantinescu” din Ploieşti, cu încă un eveniment muzical de amploare, joi / 3 martie 2016 orele 16;30: „70 de ani de la premiera audiţiei aboslute, sub bagheta lui George Enescu, a Oratoriului bizantin de Paşti „Patimile şi Învierea Domnului”. Titulatura programului e completă numai dacă adăugăm restul formulării ad literram: „Pe texte muzicale bizantine din secolul al XIII-lea, traduse şi rânduite de preotul I. D. Petrescu (3 III 1946 –  3 III 2016)” pe „Muzica lui Paul Constantinescu”.                                                                                                        

..Citeste mai departe..

Cronica de Artă plastică: PERIANU & SCĂRLĂTESCU

Februarie 2016 a prilejuit Galeriei de Artă din Ploieşti două expoziţii semnate de nume rezonante în lumea artistică a Culorilor: Corina Preda Perianu şi Valeriu Scărlătescu. Varietatea şi stilurile celor doi protagoniştii înscriu încă o pagină în istoria de 65 de ani a Filialei Prahova a Uniunii Artiştilor Plastici din România. 2016 debutează aureolat de o venerabilă prestanţă a edificării ARTEI plastice în variile ei genuri de expresie a Esteticului – statuat  prin noţiunea generică de FRUMOS.

Corina Preda Perianu – Pictură şi Grafică.

 Pictura feminină are în Corina Preda Perianu o creatoare de spaţii interioare ale Naturii plastice. Avem de-a face cu o „poetă” a viziunilor cărora imaginaţia se supune în limitele unor formulări coloristice clasice, asamblând irealul şi nevăzutul într-o ecuaţie cu efect plastic diferit şi amendabil. Sub armura coloritului, artista vizualizează taine şi speranţe.

..Citeste mai departe..

Castelul Juliei însufleţeşte UMBRA LUI HASDEU

Istorici, Publicişti, Hasdeologi de marcă şi Scriitori s-au întâlnit sâmbătă, 27 februarie 2016, sub arcadele Castelului Juliei Hasdeu din Câmpina, cu un public deja format pentru spiritul marelui savant, public pasionat de evenimentele pe care dr. Jenica Tabacu, directoarea acestui Muzeu unic în lume le întocmeşte şi le conduce cu o eleganţă mereu proaspătă şi nobilă. Literatura s-a împletit cu Istoria, Poezia cu Muzica, astfel că spectaculosul s-a îmbinat cu reveria şi reiterarea valorilor naţionale în universalitate.

Memoria

În precipitarea tot mai accelerată – dacă am da crezare speculaţiilor zi şi noapte postate pe faceboock –, Timpul ne duce pe toţi tot mai aproape de punctele lui terminus, voind a ne aminti că El nu mai are răbdare cu nimeni – bogat şi sau sărac.

..Citeste mai departe..

Umberto Eco (1932-2016) – un scriitor pentru eternitate

În luna februarie, ne-a părăsit Umberto Eco, romancier, eseist şi profesor de semiotică la Universitatea din Bologna.

Opera sa este renumită pentru subtilităţile de limbaj şi pentru abundenţa simbolurilor.

Cele şase romane ale sale, „Numele trandafirului” (1980), „Pendulul lui Foucault” (1988), „Insula din ziua de ieri” (1994), „Baudolino” (2002), „Misterioasa flacără a reginei Loana” (2004) şi „Cimitirul din Praga” (2010) au fost traduse în multe limbi străine.

De asemenea, Umberto Eco este autorul unor prestigioase studii de semiotică, de estetică şi de teorie literară. „Opera deschisă” (1962), „Poeticele lui Joyce” (1966), „Tratat de semiotică generală” (1975), „Semiotica şi filozofia limbajului” (1984), „Limitele interpretării” (1990), „Şase plimbări prin pădurea narativă” (1994).

..Citeste mai departe..

Amalia Suruceanu redivivus: ARTA PRELUNGEŞTE VIAŢA!

Reluăm conversaţia cu d-na Amalia Suruceanu, preşedinta Filialei Câmpina a Uniunii Artiştilor Plastici Prahova, companie strălucită, spirit alert extrem de activ în viaţa culturală a acestui municipiu trecut de jumătate de mileniu, ca vârstă.

- V-am văzut în câteva imagini postate pe facebook, în dubla ipostază – de artistă plastică expozantă şi de călătoare prin câteva metropole europene. Simbioză între rezonanţa simezelor şi frumuseţile civilizaţiilor lumii?

- Îmi place să creez şi să cunosc oameni. La fel de mult îmi place să călătoresc, tocmai în ideea de a cunoaşte alte civilizaţii. Totul se desfăşoară precum o poveste. Aşa cum fiecare pictură a mea poartă în umbra ei o poveste, la fel fiecare călătorie este o experienţă ce merită povestită.                       

..Citeste mai departe..

Gaudeamus 2015: IMPERIUL GUTENBERG

Toamna 2015. În lungul şi-n latul Târgului de Carte GAUDEAMUS, pe toate cele 3 niveluri ale pavilionului circular RomExpo, paşii reporterului au însoţit privirile aţintite peste miile de cărţi în mii de titluri, culori şi genuri – o „mare” de scrieri asupra cărora mii de persoane s-au oprit, au ales şi au cumpărat, au ascultat autori şi editori şi au luat autografe. Gutenberg rămâne cel mai adorat lider imperialist!

Vineri / 20 Noiembrie

Bucureştiul freamătă sub impulsul sfârşitului de săptămână – start pentru „capitalişti” către Valea Prahovei, pentru week-end-ul aşteptat cu voluptate. În contra-sens, startul multor prahoveni către Târgul de Carte „Gaudeamus”, pe scările pavilionului circular revărsându-se mii de bărbaţi, de femei, de juni şi june care pur şi simplu „invadează” spaţiile care le poartă paşii spre standurile doldora de cărţi.

..Citeste mai departe..

Cu artista plastică Amalia Suruceanu: CÂMPINA E VIAŢA MEA!

 Iubitorii de Arte din Câmpina au avut prilejul să admire tablourile semnate de artista plastică Amalia Suruceanu – inginera devenită recent preşedinta breaslei de pictori şi sculptori din acest municipiu, personalitate extrem de activă în viaţa culturală a aristocratei aşezări între apele Prahovei ale Doftanei. Un dialog pregătit cu dânsa în vara trecută conturează profilul domniei sale artistic şi etic.

            - Distinsă doamnă Amalia Suruceanu, primăvara 2015 a fost pentru Câmpina şi locuitortii eu o epocă fastă cultural, ca de altfel întregul an care a trecut. Ştiind-o din istorii reale sau apocrife un veritabil Oraş al Soarelui, revin la acast postulat rămas în conştiinţa publică drept „Cel mai însorit oraş de sub Carpaţii de Miazăzi”. Greşesc?

..Citeste mai departe..

    3 4 5 6 7