Ultima editie tiparita in format pdf

Un curcubeu peste Prut: BASARABIA ACUM UN VEAC!


România şi Basarabia sunt, după o sută de ani de existenţă, despărţite! Pilda monumentală a acelor câţiva basarabeni de un curaj de nimeni egalat astăzi, a adus Basarabia la sânul Patriei-Mamă, România! Prezentul exclude reparaţia, dar Naţia năzuieşte repetarea – pentru totdeauna – a actului de la 27 martie 1918.

          Precedent 1

          „După întemeierea Munteniei în 1330 de către Ioan Basarab I şi a Moldovei în 1359 de către Bogdan I, Moldova avea hotarul între Carpaţi şi Nistru”.

..Citeste mai departe..

Nicolae Băciuţ: „Cursurile Universităţii Populare de vară „Nicolae Iorga” de la Văleni fac mai mult decât cursurile de la facultate”

-De câţi ani veniţi la această manifestare culturală de la Vălenii de Munte?

-La Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga” sunt pentru a patra oară şi de fiecare dată când am venit am avut sentimentul că vin la un izvor cu apă curată, rece, limpede pentru că rareori prinzi pe metru pătrat atât de multă „inteligenţie” românească, atâţi academicieni, atâţi oameni  de calitate. Cei din provincie nu au astfel de privilegii toată ziua. Şi de data aceasta, de la Eugen Simion şi până, să zic, Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj, care a venit în ultima zi, au fost mari personalităţi ale vieţii publice academice şi ştiinţifice din România şi atunci vii chiar ca să îţi încarci bateriile, nu pentru un an, de la o ediţie la alta, ci pe termen lung.

-Contează esenţial mesajele care se transmit aici!

-Ceea ce se întâmplă la Vălenii de Munte, în conferinţele pe care le susţin aceşti oameni minunaţi, sunt lucruri de esenţă.

..Citeste mai departe..

La Ipoteşti, despre CASA POETULUI NOSTRU NAŢIONAL

Când Ion Creangă piludieşte întregii lumi, cât de proşti eram prin personajele poveştilor lui, în realitate hazul de necaz releva micimea majorităţii populaţiei noastre, datorată tarelor injectate minţii şi caracterului românilor, de lene, incultură şi mentalitatea căpătuirii. De-aci şi crasa lipsă de respect pentru marile valori ale Naţiei! Accentuată în toate vremurile, ca în cele ce urmează...

Probatoriu

Ziua de 15 Iunie – a morţii lui Mihai Eminescu, a reiterat, şi în 2016, interesul şi cultul faţă de memoria poetului nostru naţional, „Nepereche” – cum l-a definit George Călinescu în a sa Istorie a literaturii române din 1941, aşa cum ne dovedeşte lucrarea „Ipoteşti, Memoria unei case – Casa Memorială a familiei Eminovici”, apărută anul trecut, la Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, editor – Memorialul Ipoteşti.

..Citeste mai departe..

Carnet de Vară: REVERII FB

Tsunami al ştirilor de cele mai uimitoare naturi, reţeaua Facebook aduce veşti fără egal, ceea ce, în spiritul simplei prudenţe, pune pe gânduri (şi din pricina unor inevitabile prejudecăţi), aduce îndoiala asupra veridicităţii conţinutului majorităţii lor. De unde şi dihotomia:  Facebook-ul = Minciunbook.

Confidenţă

Prin 1975, fuseseră condamnaţi la muncă corecţională doi tineri – un proiectant din Mizil şi un inginer informatician din Ploieşti, cu ispăşirea pedepselor – de 3 ani fiecare – în Fabrica de Anvelope „Victoria” Floreşti. Manieraţi, cu bun simţ, tipii au fost încadraţi, pentru cercetări şi întocmiri de proiecte tehnice, în schema Cabinetului Tehnic pentru Invenţii şi Inovaţii pe care îl conduceam atunci (1962-1989).  Experimentaţi în creativitatea tehnologică, Telu – proiectant la „Relaxa” şi Teodor – inginer calculatorist în Ploieşti, au elaborat teme cu aplicare în producţie şi au ajuns chiar inventatori.

..Citeste mai departe..

Ediţia 2016 la Castel, de ZIUA JULIILOR HASDEU

Sâmbătă / 2 Iulie 2016, imensa livadă a Castelului Julia Hasdeu a rezonat, timp de 5-6 ore,  de glasurile invitaţilor sosiţi să evoce vieţile şi operele hasdeilor, prilejuite de „Ziua Juliilor” Magului de la Câmpina, Julia – soţia şi Julia – fiica, eveniment anual fabulos şi unic pentru Literatura şi Spiritualitatea românească.

          Oficialităţi

          Poftite să cuvânteze despre Juliile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, în versiunea 2016, câteva din personalităţile marcante ale Hasdeologiei au luat parte la a XXVI-a ediţie a „Sărbătorii Celor Două Julii”, în tonalităţile programului judicios întocmit şi prezidat de dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului Julia Hasdeu, faţă cu o asistenţă record, peste 200 de persoane luând loc în scaunele rânduite sub un cort alb foarte întins şi foarte primitor:                                                                                      

..Citeste mai departe..

Un „Texas” românesc: MORENII

Aşezare odinioară cosmopolită,  legendară pădure de sonde între Diţeşti, Lazuri, Bucşani, Gura-Ocniţei şi Iedera, Morenii au rămas în istoria României începutului de secol XX, până pe la 1960, un mic „Texas”, graţie zăcămintelor de petrol şi de gaze pe care sorţii l-au aşezat.

          Etimologie

          Tatăl meu, Dumitru Bucur (1914-1994), sondor de meserie în arealul petrolier Filipeştii de Pădure-Moreni-Schela Mare-Gura Ocniţei-Şuţa-Valea Voievozilor şi, între XII 1953 şi XII 1954, sondor în primul echipaj de petrolişti români care au săpat circa 20 de sonde în deşertul Gobi – pendinte, atunci, de Republica Populară Chineză, mi-a povestit  că, în 1934, fiind ajutorul şoferului directorului rafinăriei „Aurora”, l-a văzut, vizitând Morenii, pe Panait Istrati.

..Citeste mai departe..

Ceasuri pentru un „ANOTIMP AL DARURILOR DE FLORI”

Sâmbătă, 23 aprilie 2016, în Câmpina, după orele 10 dimineaţa, sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură „Geo Bogza” a freamătat de afluenţa publicului asaltând scările de acces în vechea instituţie (din 1960) din strada Griviţei 95,  să ocupe până la refuz, scaunele şi, în picioare, interiorul devenit o imensă expoziţie de Artă.

Factotum

Doamna Amalia Suruceanu a iniţiat şi prezidat acest triplu eveniment, în calitatea complexă de preşedintă a Sucursalei Câmpina a Uniunii Artiştilor Plastici din România, de artistă plastică şi de promotoare a proiectului artistic umanitar „Terapie prin Artă”, conceput să dezvolte capacităţile psihosomatice şi creatoare ale copiilor cu dizabilităţi. În jurul domniei sale s-au aflat artişti plastici, artizani şi numeroşi părinţi ai multor copii cu vădite vocaţii artistice. În locul imensei galerii care s-ar cuveni trecută în revistă, mă rezum la a-i felicita in corpore, alături de  distinsa artistă plastică Amalia Suruceanu!             

..Citeste mai departe..

Muzeul Petrolului intră în componenţa Muzeului de Ştiinţele Naturii Prahova

Director Prof. Dr. Emilia Iancu: „Vom pune în valoare tot ce deţinem ca muzeu”

 

-R: Vă rog să ne spuneţi cum aţi primit vestea că Muzeul Petrolului Prahova intră în componenţa Muzeului de Ştiinţele Naturii?

-Dr. Emilia Iancu: -Prahova este un judeţ foarte bogat atât în subsol – bogăţiile naturale, cât şi deasupra, unde are toate formele de relief. Îmi place să spun că judeţul Prahova este o mică Românie. Îmi place să spun că acest judeţ este deosebit de bogat atât prin valorile din adâncul pământului cât şi la suprafaţă. Inclusiv prin oamenii de aici care sunt ambiţioşi, vrednici.

..Citeste mai departe..

Cartea de Istorie: CONSTATIN MĂNESCU şi vechea mişcare socialistă

Pe orizontul cercetării istorice curente se deschide încă o poartă către cunoaşterea trecutului României aflată la frontiera dintre secolul XIX şi acela următor lui,  printr-o lucrare de excelenţă, semnată de profesorul Traian D. Lazăr. Este itititulată rezonant şi, categoric, surprinzător: „Constantin Mănescu şi vechea mişcare socialistă”, pe care editura „Ploieşti-Mileniul III” a tipărit-o în condiţii grafice ca de obicei impecabile. Construită pe o bibliografie generală exhaustivă, impresionantă prin varietate şi profunzime, luxuriantă documentare arhivistică, cartea d-lui profesor. Traian Lazăr constituie o premieră de proporţii uimitoare, precum şi un edificiu de conştiinţă intelectuală responsabilă, turnat cu acribie şi competenţă academică în plumbul planetar al lui Guttenberg.                                                                                          

..Citeste mai departe..

Constantin Bugeanu, compozitor, dirijor şi profesor universitar (18 mai 1916 Ploiesti – 23 iulie 1998 Bucuresti) – 100 de ani de la naştere

Constantin Bugeanu face parte din galeria profesorilor remarcabili pe care Universitatea Naţionala de Muzică din Bucureşti i-a avut în deceniile 7-8 din secolul trecut. S-a născut în mai 1916, la Ploieşti şi a urmat studiile muzicale la Conservatorul Municipal din Timişoara şi Bucureşti, în perioada 1927-1940. În paralel a studiat filozofia la facultatea de profil din Bucureşti. În timpul războiului, între anii 1940-1942 s-a specializat în dirijatul de orchestră cu Klemens Krauss, renumit dirijor si pedagog, la Salzburg, în Austria.

..Citeste mai departe..

CARP-ul ploieştean l-a evocat pe CAROL NICOLAE DEBIE

Într-o zi de martie 2016, joi – 24, un grup de venerabili pensionari membrii ai Casei de Ajutor Reciproc din urbea lui Moş Ploaie, au aranjat o întâlnire cu circa o sută de semeni ai lor, în sala publică a sediului acestui „minister” municipal, pentru a evoca personalitatea şi opera Dr. Ing. Carol Nicolae DEBIE – figură proeminentă a Ştiinţei şi  Culturii prahovene şi româneşti.

Iniţiatorii

Proiectul rememorării celor mai de seamă personalităţi ale judeţului Prahova, cu prioritate ale Ploieştiului, aparţine mâinii de oameni deosebiţi precum Nelu Stan, Octavian Onea, Gheorghe Marinică, Ion Şerbănescu, Ştefan Pascu, Constantin Ilie, Ion Ioniţă şi sigur şi altora la fel de respectuoşi cu asemenea Valori. El – proiectul – a demarat joi – 19 noiembrie 2015, cu efigia profesorului şi arhitectului Toma T Socolescu, în acelaşi onorant spaţiu public

..Citeste mai departe..

    2 3 4 5 6 7 8