Ultima editie tiparita in format pdf

Ipostaze spirituale cu MAICA BENEDICTA


Zoe Dumitrescu Buşulenga, 1920-2006, istoric literar, eminentă profesoară universitară de Literatură Comparată la Bucureşti, eseistă, membră a Academiei Române, a Academiei Britanice Europene, membră corespondentă a Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte din Paris,  personalitate a Culturii Române, care şi-a încheiat viaţa la mânăstirea Putna, sub numele monahic de Mica Benedicta.

Edict tombal

„La 5 mai 2006, în Duminica Mironosiţelor, a trecut la cele veşnice Zoe dumitrescu Buşulenga – Maica Benedicta. La pomenirea de şapte ani a marii profesoare, adevărată purtătoare de mir a cuvântului lui Dumnezeu, Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” (întemeiată de un grup cu acad. Dan Hăulică în frunte, cf. Arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul mânăstirii Putna) editează două volume de interviuri şi dialoguri „Credinţe, mărturisiri, învăţăminte” şi „Să nu pierdem verticala” – cu nădejdea că astfel continuă slujirea pe care Maica Benedicta a împlinit-o cu toată dăruirea: creşterea spirituală a unor generaţii întregi, chemate rodnic înspre cugetul drept şi credinţă”.        

..Citeste mai departe..

Ediţia 2016 la Castel, de ZIUA JULIILOR HASDEU

Sâmbătă / 2 Iulie 2016, imensa livadă a Castelului Julia Hasdeu a rezonat, timp de 5-6 ore,  de glasurile invitaţilor sosiţi să evoce vieţile şi operele hasdeilor, prilejuite de „Ziua Juliilor” Magului de la Câmpina, Julia – soţia şi Julia – fiica, eveniment anual fabulos şi unic pentru Literatura şi Spiritualitatea românească.

          Oficialităţi

          Poftite să cuvânteze despre Juliile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, în versiunea 2016, câteva din personalităţile marcante ale Hasdeologiei au luat parte la a XXVI-a ediţie a „Sărbătorii Celor Două Julii”, în tonalităţile programului judicios întocmit şi prezidat de dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului Julia Hasdeu, faţă cu o asistenţă record, peste 200 de persoane luând loc în scaunele rânduite sub un cort alb foarte întins şi foarte primitor:                                                                                      

..Citeste mai departe..

Un „Texas” românesc: MORENII

Aşezare odinioară cosmopolită,  legendară pădure de sonde între Diţeşti, Lazuri, Bucşani, Gura-Ocniţei şi Iedera, Morenii au rămas în istoria României începutului de secol XX, până pe la 1960, un mic „Texas”, graţie zăcămintelor de petrol şi de gaze pe care sorţii l-au aşezat.

          Etimologie

          Tatăl meu, Dumitru Bucur (1914-1994), sondor de meserie în arealul petrolier Filipeştii de Pădure-Moreni-Schela Mare-Gura Ocniţei-Şuţa-Valea Voievozilor şi, între XII 1953 şi XII 1954, sondor în primul echipaj de petrolişti români care au săpat circa 20 de sonde în deşertul Gobi – pendinte, atunci, de Republica Populară Chineză, mi-a povestit  că, în 1934, fiind ajutorul şoferului directorului rafinăriei „Aurora”, l-a văzut, vizitând Morenii, pe Panait Istrati.

..Citeste mai departe..

Ceasuri pentru un „ANOTIMP AL DARURILOR DE FLORI”

Sâmbătă, 23 aprilie 2016, în Câmpina, după orele 10 dimineaţa, sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură „Geo Bogza” a freamătat de afluenţa publicului asaltând scările de acces în vechea instituţie (din 1960) din strada Griviţei 95,  să ocupe până la refuz, scaunele şi, în picioare, interiorul devenit o imensă expoziţie de Artă.

Factotum

Doamna Amalia Suruceanu a iniţiat şi prezidat acest triplu eveniment, în calitatea complexă de preşedintă a Sucursalei Câmpina a Uniunii Artiştilor Plastici din România, de artistă plastică şi de promotoare a proiectului artistic umanitar „Terapie prin Artă”, conceput să dezvolte capacităţile psihosomatice şi creatoare ale copiilor cu dizabilităţi. În jurul domniei sale s-au aflat artişti plastici, artizani şi numeroşi părinţi ai multor copii cu vădite vocaţii artistice. În locul imensei galerii care s-ar cuveni trecută în revistă, mă rezum la a-i felicita in corpore, alături de  distinsa artistă plastică Amalia Suruceanu!             

..Citeste mai departe..

Muzeul Petrolului intră în componenţa Muzeului de Ştiinţele Naturii Prahova

Director Prof. Dr. Emilia Iancu: „Vom pune în valoare tot ce deţinem ca muzeu”

 

-R: Vă rog să ne spuneţi cum aţi primit vestea că Muzeul Petrolului Prahova intră în componenţa Muzeului de Ştiinţele Naturii?

-Dr. Emilia Iancu: -Prahova este un judeţ foarte bogat atât în subsol – bogăţiile naturale, cât şi deasupra, unde are toate formele de relief. Îmi place să spun că judeţul Prahova este o mică Românie. Îmi place să spun că acest judeţ este deosebit de bogat atât prin valorile din adâncul pământului cât şi la suprafaţă. Inclusiv prin oamenii de aici care sunt ambiţioşi, vrednici.

..Citeste mai departe..

Cartea de Istorie: CONSTATIN MĂNESCU şi vechea mişcare socialistă

Pe orizontul cercetării istorice curente se deschide încă o poartă către cunoaşterea trecutului României aflată la frontiera dintre secolul XIX şi acela următor lui,  printr-o lucrare de excelenţă, semnată de profesorul Traian D. Lazăr. Este itititulată rezonant şi, categoric, surprinzător: „Constantin Mănescu şi vechea mişcare socialistă”, pe care editura „Ploieşti-Mileniul III” a tipărit-o în condiţii grafice ca de obicei impecabile. Construită pe o bibliografie generală exhaustivă, impresionantă prin varietate şi profunzime, luxuriantă documentare arhivistică, cartea d-lui profesor. Traian Lazăr constituie o premieră de proporţii uimitoare, precum şi un edificiu de conştiinţă intelectuală responsabilă, turnat cu acribie şi competenţă academică în plumbul planetar al lui Guttenberg.                                                                                          

..Citeste mai departe..

Constantin Bugeanu, compozitor, dirijor şi profesor universitar (18 mai 1916 Ploiesti – 23 iulie 1998 Bucuresti) – 100 de ani de la naştere

Constantin Bugeanu face parte din galeria profesorilor remarcabili pe care Universitatea Naţionala de Muzică din Bucureşti i-a avut în deceniile 7-8 din secolul trecut. S-a născut în mai 1916, la Ploieşti şi a urmat studiile muzicale la Conservatorul Municipal din Timişoara şi Bucureşti, în perioada 1927-1940. În paralel a studiat filozofia la facultatea de profil din Bucureşti. În timpul războiului, între anii 1940-1942 s-a specializat în dirijatul de orchestră cu Klemens Krauss, renumit dirijor si pedagog, la Salzburg, în Austria.

..Citeste mai departe..

CARP-ul ploieştean l-a evocat pe CAROL NICOLAE DEBIE

Într-o zi de martie 2016, joi – 24, un grup de venerabili pensionari membrii ai Casei de Ajutor Reciproc din urbea lui Moş Ploaie, au aranjat o întâlnire cu circa o sută de semeni ai lor, în sala publică a sediului acestui „minister” municipal, pentru a evoca personalitatea şi opera Dr. Ing. Carol Nicolae DEBIE – figură proeminentă a Ştiinţei şi  Culturii prahovene şi româneşti.

Iniţiatorii

Proiectul rememorării celor mai de seamă personalităţi ale judeţului Prahova, cu prioritate ale Ploieştiului, aparţine mâinii de oameni deosebiţi precum Nelu Stan, Octavian Onea, Gheorghe Marinică, Ion Şerbănescu, Ştefan Pascu, Constantin Ilie, Ion Ioniţă şi sigur şi altora la fel de respectuoşi cu asemenea Valori. El – proiectul – a demarat joi – 19 noiembrie 2015, cu efigia profesorului şi arhitectului Toma T Socolescu, în acelaşi onorant spaţiu public

..Citeste mai departe..

Remember Antonio Gaudi – 90 de ani de la moartea sa (25 iunie 1852 – 10 iunie 1926)

Antonio Gaudi, născut în 25 iunie 1852, la Riudoms, în Catalonia, era fiul unui lucrător în aramă. În copilărie a avut o sănătate precară.

Între 1873-1877 este student la Arhitectură, în Barcelona, şi obţine diploma în 1878.

A murit în 1926, în urma unui accident de tramvai şi a fost înmormântat în Săgrada Familia.

Antonio Gaudi a fost un adept al stilului Art Nouveau şi a devenit faimos pentru stilul său unic şi pentru designul său individualizat.

În prima sa lucrare, Casa Vicens, se văd influenţe de natură maură şi gotică.

Apoi, arta lui Gaudi începe să fie dominată de formele naturale, fapt care s-a reflectat în utilizarea pietrelor de construcţie cu forme curbate, a sculpturilor din fier şi a ţiglelor colorate, aranjate în stil mozaicat.

..Citeste mai departe..

La Curtea regelui Pegas, din nou MARATONUL POEZIEI

„Mai lăsaţi-mă-n pace cu poiezia voastră!”, m-a întâmpinat dl X, pe când asculta nişte manele, prieten la cataramă cu dl Y şi dl Z, toţi trei vechi cunoştinţe, în scurta vorbire telefonică ce m-a pus naiba s-o port cu primul, într-o seară în care tocmai începea să înflorească liliacul. Mă simţisem din nou răscolit de mireasma cu adieri mov, motiv să îl asigur pe „mister” X că chiar n-o să-i dau pacea vroită, în clipa aceea, de reverie macedonskiană...

            Locul faptei

            Iniţiat acum vreo 5 ani, de scriitorul Florin Dochia, „Maratonul Poeziei” s-a ţinut prima oară sub arcadele Casei natale a lui Nichita Stănescu, „convocaţi” de domnia-sa într-o ambianţă memorabilă, unde s-au întâlnit poeţi şi poetese din Braşov, din Bucureşti, din Ploieşti, din Câmpina, din Sinaia şi din Comarnic, şi la care luară parte şi câteva personalităţi din lumea Istoriei, a Artelor plastice şi ale Muzicii. Ediţia 2016 a Maratonului Poeziei a adăpostit-o, sâmbătă 19 martie, din nou Casa de Cultură „Geo Bogza” – prestigioasă şi primitoare „Curte a regelui Pegas” în Câmpina.  

..Citeste mai departe..

Cronica de Artă plastică: FERESTRELE LUI PLATON

 Poate că mai elocventă ar fi aşezarea substantivului Ferestre între ghilimele, dar prefer să mă las în voia – transcedentală – a oarecum veridicei scene în care, din Eternitatea lui, pictorul Dan Platon (1931-2006) zăreşte lumea noastră, aceea pe care a lăsat-o în urma domniei sale, după moarte şi pesemne că, primit printre cei drepţi, aşterne, cu aceeaşi secretă frenezie, culorile pe spaţii circulare, dreptunghice, frânte, rombice, intreţesându-le – şi acolo – sub forţa  magică a fanteziilor lui plastice. De bună-seamă că Maestrul ne-a văzut prin „ferestrele” lăsate drept tezaur naţional şi moştenire pământeană,  opere pe care, în momentele de exuberantă inspiraţie le-a pictat în maniere şi forme artistice profund platoniene, relevând publicului taine ale Creaţiei picturale, relevându-ne, astfel, nouă – acelor vreo 30 de invitaţi ai sculptorului Alfred Dumitriu, iniţiatorul evenimentului, în mansarda Casei muzeale a marelui Nicolae Griogrescu, în după-amiaza zilei de joi 7 aprilie 2016 – miraculoasă întâlnire cu autorul infailibilelor FERESTRE!  

..Citeste mai departe..

    1 2 3 4 5 6 7