Ultima editie tiparita in format pdf

Etică enesciană: PITEŞTI – „DOMICILIU OBLIGATOR”


Nobleţea care l-a caracterizat toată viaţa pe George Enescu şi i-a călăuzit existenţa pământească, desăvârşindu-i gândirea şi creaţia şi interpretarea  muzicală, uimeşte în posteritate, prin acte şi gesturi ultrasensibile – dovezi ale curajului întemeiat pe omenie şi credinţa în Dumnezeu. Caracterul lui super-prob, etica sa profund demnă au convins, deodată cu geniul, numeroşii confraţi din lumea Eutherpei, din România şi de pe Mapamond, în împrejurări cruciale, ale căror urmări au edificat spiritul de breaslă deosebit prin umanismul cu care George Enescu s-a născut, a crescut şi a slujit MUZICA.

Iubire, iubiri

Una din sutele de scrisori rămase în imensa Corespondenţă purtată, se înţelege, înainte de oricine, cu iubirea vieţii lui, Maria Cantacuzino – devenită din 7 decembrie 1937, Prinţesa Maria Cantacuzino-Enescu, alintată Maruca, de regina Elisabeta (care a pictat-o, pe când avea 15 ani, în portretul arhanghelului Gabriel / Gavriil, pe pergamentul Evangheliei ce se părtrează la Curtea de Argeş), de regina Maria, de marile doamne ale Curţii de la Peleş, din high-life-ul bell-epoque, în absolut toate epistolele, telegramele, bileţelele, misivele enesciene  supranumită „Mon Adoree”, „Mon Princesse”, „Princesse aime”, „Belier” (în antichitate, animal „sfânt”, în contemporaneitate: suflet, inimă), relevă aserţiunea noastră într-un moment istoric în care moralul lui Enescu a strălucit printr-o incredibilă îndrăzneală.

..Citeste mai departe..

Timpul şi Omul, ediţia a 27-a: Despre sănătatea mintală...

Prima ediţie a Conferinţei Internaţionale SĂNATATE MENTALĂ – PSIHOLOGIE, MEDICINĂ ŞI ANTROPOLOGIE PENTRU CALITATEA VIEŢII (ICMH 2016) a avut loc în România, la Ploieşti, în perioada 9-11 septembrie 2016. Conferiţa a fost organizată în cadrul ediţiei a 27-a a Simpozionului “Timpul şi Omul”, la sediul Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova.

Scopul conferinţei a fost să adune laolaltă o vastă audienţă formată din practicieni în psihologie, medicină şi antropologie, ca şi din ştiințele conexe (educaţie, asistenţă socială etc.), experţi şi specialişti în politici din domeniul sănătăţii mentale. Temele sugerate au generat dezbateri susţinute şi fructuoase, ca şi oportunităţi de interacţiune între profesioniştii din aria sănătăţii mentale.

Conferinţa a fost creditată de Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Psihologilor din România, iar lucrările acceptate vor fi publicate într-un volum special, la Editura Universitară, prezentă în 46 de biblioteci academice din lume (WorldCat) şi inclusă de CNCS şi CNATDCU pe lista editurilor de prestigiu din România, categoria A2 pentru ştiinte sociale. După publicarea volumului, acesta va fi trimis către evaluare pentru indexarea în Web of Science (ISI).

..Citeste mai departe..

Naţiunea română are nevoie de ISTORIA ŢĂRII SALE ÎNVĂŢATĂ ÎN ŞCOLI!

 Preambul

După 22 decembrie 1989, Libertatatea – sub toate, absolut toate formele ei – a distrus (şi) EDUCAŢIA şi ÎNVĂŢĂMÂNTUL în gimnaziile şi liceele din România, între altele, prin eliminarea ISTORIEI din programele pregătitoare de elevi – viitori cetăţeni conştienţi de meandrele soartei Ţării lor! Comuniştii sunt acuzaţi de falsificarea extremă a Istoriei României, culminând, e adevărat, cu slăvirea demenţială a lui Nicolae Ceauşescu şi a analfabatei lui soţii. Capitaliştii, prin politrucii – mai toţi penali – ajunşi  miniştrii şi secretari de stat, ce fac? Aruncă  ISTORIA ROMÂNIEI în afara orelor de Educaţie şi Învăţământ gimnazial şi preuniversitar!!! Spiritul de colonizare a României este astfel înlesnit prin alungarea cunoaşterii Trecutului României, cum la fel se luptă – prin ambiţioase forţe oculte, alăturându-şi înverşunata ură iredenistă maghiară – pentru marginalizarea Limbii Române din competiţiile ştiinţifice şi culturale continentale.

..Citeste mai departe..

La Cazinoul Sinaia, AMIAZĂ POETISSIMĂ

Sâmbătă, 13 august 2016, pentru al cincilea an consecutiv, Societatea Scriitorilor Prahoveni a organizat Maratonul Poeziei – ediţia de Vară – în sala publică din aripa dreaptă a Cazinoului din Sinaia.

Melciada

A devenit tradiţie înghesuiala limuzinelor care pornesc, sâmbăta, în sus, spre Bucegi, pe asfaltul DN1, de la Câmpina până la Sinaia şi Predeal! Într-un veritabil „fluviu” automobilistic ne-am aflat sâmbără, 13 gustar, 5 persoane, plecând la 10 fără ¼ din Floreşti, să ajungem la Cazinoul sinăian cu cinci minute înainte de ora 12! „Coada” imensului şir era în Breaza, pe când „capătul”, gâtuit în centrul Comarnicului, se rărea de-aici – unde poliţiştii de serviciu, controlând traficul în sus şi-n jos, grăbeau, totuşi, ritmul  veritabilei „melciade” – „dăruită”, de un sfert de veac, într-o devastatoare minciunăraie, de guvernanţi, (şi) în privinţa autostrăzii Comarnic-Predeal. Din 5 în 5 metri să frânezi, apoi să ambalezi motorul, căpiezi pur şi simplu; riştă să fii lovit din spate şi să loveşti tu, pe cel din faţa maşinii tale – tot aşa, două ore – ore în care, într-o ţară condusă de patrioţi şi nu de lichele, parcurgi 250-300 de kilometrii!

..Citeste mai departe..

Nicolae Băciuţ: „Cursurile Universităţii Populare de vară „Nicolae Iorga” de la Văleni fac mai mult decât cursurile de la facultate”

-De câţi ani veniţi la această manifestare culturală de la Vălenii de Munte?

-La Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga” sunt pentru a patra oară şi de fiecare dată când am venit am avut sentimentul că vin la un izvor cu apă curată, rece, limpede pentru că rareori prinzi pe metru pătrat atât de multă „inteligenţie” românească, atâţi academicieni, atâţi oameni  de calitate. Cei din provincie nu au astfel de privilegii toată ziua. Şi de data aceasta, de la Eugen Simion şi până, să zic, Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj, care a venit în ultima zi, au fost mari personalităţi ale vieţii publice academice şi ştiinţifice din România şi atunci vii chiar ca să îţi încarci bateriile, nu pentru un an, de la o ediţie la alta, ci pe termen lung.

-Contează esenţial mesajele care se transmit aici!

-Ceea ce se întâmplă la Vălenii de Munte, în conferinţele pe care le susţin aceşti oameni minunaţi, sunt lucruri de esenţă.

..Citeste mai departe..

La Ipoteşti, despre CASA POETULUI NOSTRU NAŢIONAL

Când Ion Creangă piludieşte întregii lumi, cât de proşti eram prin personajele poveştilor lui, în realitate hazul de necaz releva micimea majorităţii populaţiei noastre, datorată tarelor injectate minţii şi caracterului românilor, de lene, incultură şi mentalitatea căpătuirii. De-aci şi crasa lipsă de respect pentru marile valori ale Naţiei! Accentuată în toate vremurile, ca în cele ce urmează...

Probatoriu

Ziua de 15 Iunie – a morţii lui Mihai Eminescu, a reiterat, şi în 2016, interesul şi cultul faţă de memoria poetului nostru naţional, „Nepereche” – cum l-a definit George Călinescu în a sa Istorie a literaturii române din 1941, aşa cum ne dovedeşte lucrarea „Ipoteşti, Memoria unei case – Casa Memorială a familiei Eminovici”, apărută anul trecut, la Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, editor – Memorialul Ipoteşti.

..Citeste mai departe..

Carnet de Vară: REVERII FB

Tsunami al ştirilor de cele mai uimitoare naturi, reţeaua Facebook aduce veşti fără egal, ceea ce, în spiritul simplei prudenţe, pune pe gânduri (şi din pricina unor inevitabile prejudecăţi), aduce îndoiala asupra veridicităţii conţinutului majorităţii lor. De unde şi dihotomia:  Facebook-ul = Minciunbook.

Confidenţă

Prin 1975, fuseseră condamnaţi la muncă corecţională doi tineri – un proiectant din Mizil şi un inginer informatician din Ploieşti, cu ispăşirea pedepselor – de 3 ani fiecare – în Fabrica de Anvelope „Victoria” Floreşti. Manieraţi, cu bun simţ, tipii au fost încadraţi, pentru cercetări şi întocmiri de proiecte tehnice, în schema Cabinetului Tehnic pentru Invenţii şi Inovaţii pe care îl conduceam atunci (1962-1989).  Experimentaţi în creativitatea tehnologică, Telu – proiectant la „Relaxa” şi Teodor – inginer calculatorist în Ploieşti, au elaborat teme cu aplicare în producţie şi au ajuns chiar inventatori.

..Citeste mai departe..

Ediţia 2016 la Castel, de ZIUA JULIILOR HASDEU

Sâmbătă / 2 Iulie 2016, imensa livadă a Castelului Julia Hasdeu a rezonat, timp de 5-6 ore,  de glasurile invitaţilor sosiţi să evoce vieţile şi operele hasdeilor, prilejuite de „Ziua Juliilor” Magului de la Câmpina, Julia – soţia şi Julia – fiica, eveniment anual fabulos şi unic pentru Literatura şi Spiritualitatea românească.

          Oficialităţi

          Poftite să cuvânteze despre Juliile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, în versiunea 2016, câteva din personalităţile marcante ale Hasdeologiei au luat parte la a XXVI-a ediţie a „Sărbătorii Celor Două Julii”, în tonalităţile programului judicios întocmit şi prezidat de dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului Julia Hasdeu, faţă cu o asistenţă record, peste 200 de persoane luând loc în scaunele rânduite sub un cort alb foarte întins şi foarte primitor:                                                                                      

..Citeste mai departe..

Un „Texas” românesc: MORENII

Aşezare odinioară cosmopolită,  legendară pădure de sonde între Diţeşti, Lazuri, Bucşani, Gura-Ocniţei şi Iedera, Morenii au rămas în istoria României începutului de secol XX, până pe la 1960, un mic „Texas”, graţie zăcămintelor de petrol şi de gaze pe care sorţii l-au aşezat.

          Etimologie

          Tatăl meu, Dumitru Bucur (1914-1994), sondor de meserie în arealul petrolier Filipeştii de Pădure-Moreni-Schela Mare-Gura Ocniţei-Şuţa-Valea Voievozilor şi, între XII 1953 şi XII 1954, sondor în primul echipaj de petrolişti români care au săpat circa 20 de sonde în deşertul Gobi – pendinte, atunci, de Republica Populară Chineză, mi-a povestit  că, în 1934, fiind ajutorul şoferului directorului rafinăriei „Aurora”, l-a văzut, vizitând Morenii, pe Panait Istrati.

..Citeste mai departe..

Ceasuri pentru un „ANOTIMP AL DARURILOR DE FLORI”

Sâmbătă, 23 aprilie 2016, în Câmpina, după orele 10 dimineaţa, sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură „Geo Bogza” a freamătat de afluenţa publicului asaltând scările de acces în vechea instituţie (din 1960) din strada Griviţei 95,  să ocupe până la refuz, scaunele şi, în picioare, interiorul devenit o imensă expoziţie de Artă.

Factotum

Doamna Amalia Suruceanu a iniţiat şi prezidat acest triplu eveniment, în calitatea complexă de preşedintă a Sucursalei Câmpina a Uniunii Artiştilor Plastici din România, de artistă plastică şi de promotoare a proiectului artistic umanitar „Terapie prin Artă”, conceput să dezvolte capacităţile psihosomatice şi creatoare ale copiilor cu dizabilităţi. În jurul domniei sale s-au aflat artişti plastici, artizani şi numeroşi părinţi ai multor copii cu vădite vocaţii artistice. În locul imensei galerii care s-ar cuveni trecută în revistă, mă rezum la a-i felicita in corpore, alături de  distinsa artistă plastică Amalia Suruceanu!             

..Citeste mai departe..

Muzeul Petrolului intră în componenţa Muzeului de Ştiinţele Naturii Prahova

Director Prof. Dr. Emilia Iancu: „Vom pune în valoare tot ce deţinem ca muzeu”

 

-R: Vă rog să ne spuneţi cum aţi primit vestea că Muzeul Petrolului Prahova intră în componenţa Muzeului de Ştiinţele Naturii?

-Dr. Emilia Iancu: -Prahova este un judeţ foarte bogat atât în subsol – bogăţiile naturale, cât şi deasupra, unde are toate formele de relief. Îmi place să spun că judeţul Prahova este o mică Românie. Îmi place să spun că acest judeţ este deosebit de bogat atât prin valorile din adâncul pământului cât şi la suprafaţă. Inclusiv prin oamenii de aici care sunt ambiţioşi, vrednici.

..Citeste mai departe..

    1 2 3 4 5 6 7