Vineri / 10 Mai, orele 18, istoricul, criticul de Artă şi publicistul prof. Alin Daniel Ciupală va conferenţia despre două evenimente care au marcat profund, în epoca interbelică, Cultura şi Istoria României. Reuniunea are loc în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură GEO BOGZA din Câmpina, strada Griviţei 95. Iată conversaţia purtată telefonic:

        -La invitaţia doamnei Alexandra Ioniţă, directoarea străvechiului bastion al Artelor în Câmpina, „Geo Bogza”,  distinse domnule profesor Ciupală, pregătiţi, în premieră, două surprize… Vă rog să le dezvăluiţi.

  ...”a jucat partida” Valentin Ajder, editor la EIKON. Parteneri, Diana Vrabie, Alexandru Corduneanu. Vianu Mureşan. Christian Crăciun şi Adrian Defta. Oameni de cultură, scriitori, autori in relaţie cu astă editură. I-a aşezat laolaltă util moderatoarea Denisa Popescu. În sală, printre curioşi, romancieru` gazetar prahovean Serghie Bucur. A treia oară ajuns în Piteşti, la manifestări, însoţindu-şi confraţi...

  ”Instituţiuni filosofice”, ”Lectio incerta”, ”Chişinău. Evocări interbelice” şi ”Gardă pentru führer” sunt titlurile ”puse-n joc” aicea, la noi. Vianu ”mizând” pe primu` cu argumentele filosofului care s-arată a fi, profesional. În tandem adecvat cu Vasile Lucaciu, creatoru` de odinioară al opului.

   În zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 2018, la  Buşteni, s-a desfăşurat Festivalul Naţional de Literatură  pentru Şcolari, organizat de Uniunea Scriitorilor din România prin secţia ei de profil condusă de domnul Stan V. Gheorghe. L-am urmărit în 29 răpciune, după...

Trei ore

            ... De iad rutier între Floreşti şi Buşteni! Sâmbăta – cu atât mai neverosimil duminica – să străbaţi drumul pe tronsonul ăsta înseamnă un supliciu! Cum trenurile sunt rare, iar la ocazii n-ai nici o şansă, aştepţi maxi-taxiul – care, ca şi tine, se oftică datorită calvarului de aproape trei decenii acelaşi: ambuteiajul în care şoferul  trebuie să oprească, de la Breaza încolo, din 5 în 5 metri, traficul fiind sugurmat în Comarnic! Autostrada promisă înainte de alegeri şi între acestea, de guvernanţi, rămâne o îndepărtată himeră pentru Valea Prahovei. Minciunile – perorate cu neruşinare cronică – au devenit „legea” lor curentă!!!

 Motto: „Nu pot să vorbesc, să gândesc nici atât, fără limba română”! (Nicolae Vălăreanu Sârbu)

            Sâmbătă 25 august 2018, Câmpina a rezonat în spiritul sărbătoririi Zilei Limbii Române – 30 Gustar, eveniment cu ecouri morale şi istorice în viaţa urbei încoronate de constelaţia universală Hasdeu – Istrati – Grigorescu, în „acordurile” Poeziei declamate sub cupola Bibliotecii „Dr. C. I. Istrati”.

              Magnetul

              Cu liniile sale de forţă intelectuală, – emblematic pentru Prahova – scriitorul Florin Dochia, atrage – din toată ţara – autori şi autoare de poezie, cu şi fără cărţi publicate, membri ori nu, ai Uniunii de la Bucureşti sau ai altor grupări de profil din provincie. Vocaţia domniei sale pentru a organiza şi conduce – cu măiestria recunoscută – festivaluri şi concursuri scriitoriceşti în oraşe şi municipii prin excelenţă culturale, din România, l-a consacrat ca moderator de prestigiu, profesionist.              

 Motto: „...Este o expoziţie dedicată  Anului Centenar românesc şi  Integrează cultura acestor locuri  atât în spaţiul europen, cât mai ales în cel mondial al cunoaşterii!”

                                                                                                                                                                     (Ştefan Râmniceanu)

          Fără putinţă de tăgadă, saloanele Muzeului de Artă Ion Ionescu Quintus din Ploieşti nu au mai găzduit sculpturi şi picturi de un aşa gigantism, precum adăpostesc, din ziua de 22 mai 2018, masivele lucrări ale artistului plastic Ştefan Râmniceanu, relevate de imensa domniei sale expoziţie în cheie filosofică intitulată LA ÎNTRETĂIEREA LUMILOR. Evenimentul  surclasează toate expoziţiile întâlnite de noi în spaţiile imperialului edificiu quintusian.

          Proporţiile în deosebi ale sculpturilor şi ale impresionantelor pânze pictate într-o manieră realmente de catedrală, desigur că generează sentimente pe măsura acestor capodopere – cu precădere estetice – şi totodată aprecieri artistice, de regulă cantonate în limitele propriilor noastre gusturi şi înţelegeri (ale Artelor plastice - vizuale, pentru emancipaţi).

Poetă, critic literar, publicistă, absolventă a facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Republica Moldova, LIDIA GROSU are o vastă activitate literară, autoare a 18 cărţi şi coautoare în 35 de antologii, la care se adaugă lucrări, studii, recenzii, cronici literare. O activitate recunoscută, fiind decorată cu multe premii, inclusiv cu Medalia MIHAI EMINESCU pentru merite deosebite în domeniul creaţiei. Vă prezint gândurile mele ca cititor şi iubitor de cuvânt despre poezia poetei LIDIA GROSU, împărtăşindu-vă emoţiile şi bucuria generată de lectura cărţilor sale publicate în anul 2018, anul Centenarului României Mari, Trăirile adânci, într-o arhitectură a dorului, te poartă într-un univers propriu, constituind un adevărat fenomen artistic contemporan, prin creaţia sa, prin vibraţia unică, prin iubirea de cuvânt, de metaforă, de trăire autentic românească. 

În cartea „ÎNTRE TĂCERE ŞI ABSURD, CONFESIUNEA...”, editată la Chişinău, Ed. Iunie-Prim, 2017, autoarea se situează într-o bucurie a trăirii prin cuvânt, între tăcere şi absolut, unde, este „doar iubire”.                                                                

România şi Basarabia sunt, după o sută de ani de existenţă, despărţite! Pilda monumentală a acelor câţiva basarabeni de un curaj de nimeni egalat astăzi, a adus Basarabia la sânul Patriei-Mamă, România! Prezentul exclude reparaţia, dar Naţia năzuieşte repetarea – pentru totdeauna – a actului de la 27 martie 1918.

          Precedent 1

          „După întemeierea Munteniei în 1330 de către Ioan Basarab I şi a Moldovei în 1359 de către Bogdan I, Moldova avea hotarul între Carpaţi şi Nistru”.

Pe 15 decembrie 2017 s-au împlinit 130 de ani de când Bogdan Petriceicu Hasdeu a fondat şi a scos, la Bucureşti, REVISTA NOUĂ – publicaţie de real interes ştiinţific şi artistic pentru Cultura naţională şi a lumii. În aprilie 2004, Câmpinei i-a surâs norocul reluării apariţiei ilustrei publicaţii, editată de Cercul Literar „Geo Bogza”, sub şefia redacţională a poetului şi publicistului Florin Dochia.

Începutul

Cartea intitulată AMURGUL DEMIURGULUI, operă de elevată competenţă a d-nei dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului-Muzeu „Julia Hasdeu”, tipărită de editura Saeculum Vizual a reputatului editor dr. Ionel Oprişan, în 2007, începe chiar cu istorisirea apriţiei REVISTEI NOI, în capitolul de deschidere a lucrării, din ale cărei „etape” care i-au marcat existenţa, oferim cititorilor câteva momente de seamă, relevante.

Încă o Toamnă pe şevaletele pictorilor prahoveni, de unde au parvenit lucrările expuse pe simezele Galeriei de Artă din centrul Ploieştiului, probabil ultima – urmare intenţiei Primăriei de a o muta, pe motiv de... seismicitate periculoasă, nimeni nu ştie unde - în sediul acestei oaze de reală frumuseţe care, oferită de comunişti, de vreo 50 de ani, este singura ce adaugă speranţelor noastre, culorile şi formele, de la un vernisaj la altul, remarcabile.

Simfonie a nuanţelor preparate cu migală şi vocaţie, pe ovalul din placaj al paletei, a volumelor în arhitecuri mereu altele, Salonul de Toamnă 2017 s-a văzut privit şi admirat de suflarea Filialei UAP-ului locală, precum şi de alte persoane adiacente la această lume, pe care gusturile l-au analizat în varietatea lui inerentă.

 Apărută în primă ediţie, pe 15 decembrie 1887, sub direcţiunea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (25 II 1838, Hotin – 25 VIII 1907, Câmpina), REVISTA NOUĂ durează până în septembrie 1895. „Publicaţie literară lunară apărută în Bucureşti” (cf. Dicţionarul Literaturii Române de la origini până la 1900, p. 730-731) „în urma unor neînţelegeri, nu beneficiază de sprijinul lui Macedonski” – care, alături de Delavrancea şi Vlahuţă avea „la dispoziţie un fond donat de V. Bilciurescu” (idem). La 1891 erau lângă aceştia D. D. Racoviţă, I. Bianu, G.I. Ionnescu-Gion, Th. D. Speranţia, I. Ghika, V. Cosmovici, D. A. Sturdza şi V. Crăsescu” (idem).