Ultima editie tiparita in format pdf

Ipostaze spirituale cu MAICA BENEDICTA


Zoe Dumitrescu Buşulenga, 1920-2006, istoric literar, eminentă profesoară universitară de Literatură Comparată la Bucureşti, eseistă, membră a Academiei Române, a Academiei Britanice Europene, membră corespondentă a Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte din Paris,  personalitate a Culturii Române, care şi-a încheiat viaţa la mânăstirea Putna, sub numele monahic de Mica Benedicta.

Edict tombal

„La 5 mai 2006, în Duminica Mironosiţelor, a trecut la cele veşnice Zoe dumitrescu Buşulenga – Maica Benedicta. La pomenirea de şapte ani a marii profesoare, adevărată purtătoare de mir a cuvântului lui Dumnezeu, Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” (întemeiată de un grup cu acad. Dan Hăulică în frunte, cf. Arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul mânăstirii Putna) editează două volume de interviuri şi dialoguri „Credinţe, mărturisiri, învăţăminte” şi „Să nu pierdem verticala” – cu nădejdea că astfel continuă slujirea pe care Maica Benedicta a împlinit-o cu toată dăruirea: creşterea spirituală a unor generaţii întregi, chemate rodnic înspre cugetul drept şi credinţă”.        

..Citeste mai departe..

Programul Festivalului de Teatru Toma Caragiu Ploieşti, Ediţia a VI-a, 1-6 noiembrie

În perioada 1 - 6 noiembrie 2016, Primăria Municipiului Ploieşti, Teatrul „Toma Caragiu” şi Asociaţia Kontrapunct 1/4 organizează cea de-a VI-a ediţie a Festivalului de Teatru „Toma Caragiu”.

Marţi, 1 noiembrie, Teatrul Toma Caragiu - ora 18.00 - Deschiderea oficială a Festivalului.

*ora 18.30 - Job Interviews de Petr Zelenka, regia Alexandru Mazgareanu, Teatrul Toma Caragiu – PREMIERA. Cu: Oxana Moravec, Ioan Coman, Irina Antonie, Karl Baker, Paul Chiributa, Crenguţa Hariton, Alin Teglas.

..Citeste mai departe..

Expoziţia anuală de goblen de la Muzeul de Ştiinţele Naturii Prahova

Săptămâna trecută a fost organizată o expoziţie de goblenuri în incinta Palatului Culturii Ploieşti. O sală întreagă a fost dedicată frumosului, matemtic fiind vorba de 215 lucrări realizate de 15 expozanţi, alţi trei membrii ai Cercului de Goblen neputând să expună.

Practic, cum vine toamna, membrii Cercului de Goblen îşi afişează lucrările realizate peste an. Acum, în 2016, în incinta Muzeului de Ştiinţele Naturii, a fost vernisată a XXII-a ediţie. Cum deja este o manifestare tradiţională, am solicitat opinia amfitrioanei, dr. Emilia iancu, directoarea Muzeului de Ştiinţele Naturii Prahova.

..Citeste mai departe..

Poetul Nicolae Băciuţ: „Dispariţia lui Nichita Stănescu a lăsat un gol imens în sufletul meu”

-Aţi început să să faceţi un număr special al revistei „Vatra veche”  dedicat lui Nichita Stănescu. Despre ce e vorba?

-N.B. Nichita Stănescu, ca şi alţi scriitori importanţi, are nevoie de a se întâlni mai des cu publicul. Eu am un cult al meu faţă de Nichita Stănescu şi amintirile mele legate de el sunt foarte vechi, din toamna lui 1979.

..Citeste mai departe..

Un exerciţiu spiritual activ: EUROPATRIMONIUL

Abrevierea de sus rezumă în ea titulatura unuia din proiectele prin care Uinuea Europeană urmăreşte evoluţia şi conservarea valorilor civilizaţiei continentale, în temeiul unor prevederi legale, cu responsabilităţi pe termene apte să dezvolte capacităţi ce vor înfrunta veacurile. Un astfel de eveniment l-a dinamizat – cu uimitoarea d-sale energie – maestrul Alexandru Bădulescu, sâmbără / 17 septrmebrie 2016, sub cupola Casei muzeale „Paul Constantinescu” – străvechi templu al Eutherpei.

Tema reuniunii

Amfitrionul a expus asistenţei câteva amănunte lămuritoare, cu privire la tema evenimentului – de dimensiuni globale: „Rolul determinant al colectivităţilor locale în activitatea de definire şi protejare a patrimoniului cultural”. Vorbitorul a schiţat averea muzeală a lumii, vreo 500 de muzee, apoi pe-a noastră, a Prahovei, cu 20 de asemenea unităţi – splendorile numite Castelul Peleş, Muzeul Naţional al Petrolului, Casele memoriale Cezar Petrescu, Paul Constantinescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu şi unicul – bijuterie a planetei Pământ, Castelul Julia Hasdeu.                                                                  

..Citeste mai departe..

Timpul şi Omul, ediţia a 27-a: Despre sănătatea mintală...

Prima ediţie a Conferinţei Internaţionale SĂNATATE MENTALĂ – PSIHOLOGIE, MEDICINĂ ŞI ANTROPOLOGIE PENTRU CALITATEA VIEŢII (ICMH 2016) a avut loc în România, la Ploieşti, în perioada 9-11 septembrie 2016. Conferiţa a fost organizată în cadrul ediţiei a 27-a a Simpozionului “Timpul şi Omul”, la sediul Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova.

Scopul conferinţei a fost să adune laolaltă o vastă audienţă formată din practicieni în psihologie, medicină şi antropologie, ca şi din ştiințele conexe (educaţie, asistenţă socială etc.), experţi şi specialişti în politici din domeniul sănătăţii mentale. Temele sugerate au generat dezbateri susţinute şi fructuoase, ca şi oportunităţi de interacţiune între profesioniştii din aria sănătăţii mentale.

Conferinţa a fost creditată de Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Psihologilor din România, iar lucrările acceptate vor fi publicate într-un volum special, la Editura Universitară, prezentă în 46 de biblioteci academice din lume (WorldCat) şi inclusă de CNCS şi CNATDCU pe lista editurilor de prestigiu din România, categoria A2 pentru ştiinte sociale. După publicarea volumului, acesta va fi trimis către evaluare pentru indexarea în Web of Science (ISI).

..Citeste mai departe..

Naţiunea română are nevoie de ISTORIA ŢĂRII SALE ÎNVĂŢATĂ ÎN ŞCOLI!

 Preambul

După 22 decembrie 1989, Libertatatea – sub toate, absolut toate formele ei – a distrus (şi) EDUCAŢIA şi ÎNVĂŢĂMÂNTUL în gimnaziile şi liceele din România, între altele, prin eliminarea ISTORIEI din programele pregătitoare de elevi – viitori cetăţeni conştienţi de meandrele soartei Ţării lor! Comuniştii sunt acuzaţi de falsificarea extremă a Istoriei României, culminând, e adevărat, cu slăvirea demenţială a lui Nicolae Ceauşescu şi a analfabatei lui soţii. Capitaliştii, prin politrucii – mai toţi penali – ajunşi  miniştrii şi secretari de stat, ce fac? Aruncă  ISTORIA ROMÂNIEI în afara orelor de Educaţie şi Învăţământ gimnazial şi preuniversitar!!! Spiritul de colonizare a României este astfel înlesnit prin alungarea cunoaşterii Trecutului României, cum la fel se luptă – prin ambiţioase forţe oculte, alăturându-şi înverşunata ură iredenistă maghiară – pentru marginalizarea Limbii Române din competiţiile ştiinţifice şi culturale continentale.

..Citeste mai departe..

La Cazinoul Sinaia, AMIAZĂ POETISSIMĂ

Sâmbătă, 13 august 2016, pentru al cincilea an consecutiv, Societatea Scriitorilor Prahoveni a organizat Maratonul Poeziei – ediţia de Vară – în sala publică din aripa dreaptă a Cazinoului din Sinaia.

Melciada

A devenit tradiţie înghesuiala limuzinelor care pornesc, sâmbăta, în sus, spre Bucegi, pe asfaltul DN1, de la Câmpina până la Sinaia şi Predeal! Într-un veritabil „fluviu” automobilistic ne-am aflat sâmbără, 13 gustar, 5 persoane, plecând la 10 fără ¼ din Floreşti, să ajungem la Cazinoul sinăian cu cinci minute înainte de ora 12! „Coada” imensului şir era în Breaza, pe când „capătul”, gâtuit în centrul Comarnicului, se rărea de-aici – unde poliţiştii de serviciu, controlând traficul în sus şi-n jos, grăbeau, totuşi, ritmul  veritabilei „melciade” – „dăruită”, de un sfert de veac, într-o devastatoare minciunăraie, de guvernanţi, (şi) în privinţa autostrăzii Comarnic-Predeal. Din 5 în 5 metri să frânezi, apoi să ambalezi motorul, căpiezi pur şi simplu; riştă să fii lovit din spate şi să loveşti tu, pe cel din faţa maşinii tale – tot aşa, două ore – ore în care, într-o ţară condusă de patrioţi şi nu de lichele, parcurgi 250-300 de kilometrii!

..Citeste mai departe..

Nicolae Băciuţ: „Cursurile Universităţii Populare de vară „Nicolae Iorga” de la Văleni fac mai mult decât cursurile de la facultate”

-De câţi ani veniţi la această manifestare culturală de la Vălenii de Munte?

-La Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga” sunt pentru a patra oară şi de fiecare dată când am venit am avut sentimentul că vin la un izvor cu apă curată, rece, limpede pentru că rareori prinzi pe metru pătrat atât de multă „inteligenţie” românească, atâţi academicieni, atâţi oameni  de calitate. Cei din provincie nu au astfel de privilegii toată ziua. Şi de data aceasta, de la Eugen Simion şi până, să zic, Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj, care a venit în ultima zi, au fost mari personalităţi ale vieţii publice academice şi ştiinţifice din România şi atunci vii chiar ca să îţi încarci bateriile, nu pentru un an, de la o ediţie la alta, ci pe termen lung.

-Contează esenţial mesajele care se transmit aici!

-Ceea ce se întâmplă la Vălenii de Munte, în conferinţele pe care le susţin aceşti oameni minunaţi, sunt lucruri de esenţă.

..Citeste mai departe..

La Ipoteşti, despre CASA POETULUI NOSTRU NAŢIONAL

Când Ion Creangă piludieşte întregii lumi, cât de proşti eram prin personajele poveştilor lui, în realitate hazul de necaz releva micimea majorităţii populaţiei noastre, datorată tarelor injectate minţii şi caracterului românilor, de lene, incultură şi mentalitatea căpătuirii. De-aci şi crasa lipsă de respect pentru marile valori ale Naţiei! Accentuată în toate vremurile, ca în cele ce urmează...

Probatoriu

Ziua de 15 Iunie – a morţii lui Mihai Eminescu, a reiterat, şi în 2016, interesul şi cultul faţă de memoria poetului nostru naţional, „Nepereche” – cum l-a definit George Călinescu în a sa Istorie a literaturii române din 1941, aşa cum ne dovedeşte lucrarea „Ipoteşti, Memoria unei case – Casa Memorială a familiei Eminovici”, apărută anul trecut, la Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, editor – Memorialul Ipoteşti.

..Citeste mai departe..

Carnet de Vară: REVERII FB

Tsunami al ştirilor de cele mai uimitoare naturi, reţeaua Facebook aduce veşti fără egal, ceea ce, în spiritul simplei prudenţe, pune pe gânduri (şi din pricina unor inevitabile prejudecăţi), aduce îndoiala asupra veridicităţii conţinutului majorităţii lor. De unde şi dihotomia:  Facebook-ul = Minciunbook.

Confidenţă

Prin 1975, fuseseră condamnaţi la muncă corecţională doi tineri – un proiectant din Mizil şi un inginer informatician din Ploieşti, cu ispăşirea pedepselor – de 3 ani fiecare – în Fabrica de Anvelope „Victoria” Floreşti. Manieraţi, cu bun simţ, tipii au fost încadraţi, pentru cercetări şi întocmiri de proiecte tehnice, în schema Cabinetului Tehnic pentru Invenţii şi Inovaţii pe care îl conduceam atunci (1962-1989).  Experimentaţi în creativitatea tehnologică, Telu – proiectant la „Relaxa” şi Teodor – inginer calculatorist în Ploieşti, au elaborat teme cu aplicare în producţie şi au ajuns chiar inventatori.

..Citeste mai departe..

    1 2 3 4 5 6