Luni, 9 Ianuiarie 2017, autorităţile administrative şi culturale ale Câmpinei au aniversat anul 514 al vârstei municipiului, vârstă atestată documentar. Evenimentul s-a petrecut în sala mare a Casei de Cultură „Geo Bogza”, situată – de 57 de ani – pe strada Griviţei la numărul 95.

Ceremonia

De faţă cu primarul Horia Tiseanu şi câţiva dintre membrii Consiliului Local, Alexandra Ioniţă, noua directoare a instituţiei-gazdă a prezentat oficialităţile, alături de care au luat loc istoricii Alin Ciupală, Codruţ Constantinescu, Gheorghe Modoianu, Marius Zaharia şi Gheorge Râncu. Programul – anunţat pe facebook şi prin afişe – a recomandat prezentări de marcă, susţinute de proeminente figuri ale vieţii spirituale a străvechiului târg şi vamă. Amintesc de profesorul Marcel Vlădeascu, autorul unei docte Prelegerii despre Câmpina, de doctorul în Istorie Gheorghe Râncu, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice, despre ultimul număr pe 2016 al ANUARULUI filialei Câmpina a S. S. I.,  apoi de un moment muzical susţinut de Ruxandra Brezeanu. Col. Marian Dulă a înmânat Diplome de „Cetăţean de Onoare” câtorva personalităţi, printre care: preotul paroh Petru Moga, Ion Alexe, campion la box, prof. Alin Ciupală şi Petru Purge, veteran de război şi maestru emerit al sportului.        

  Fizic, îmbătrânim cu încă un an, Spiritual, suntem însă egal mai tineri. Pentru că am ales grădinile oxigenate ale Artelor – plastice, muzicale şi literare. Artizanilor acestei „Grădini”, La Mulţi Ani!

Ianuarie: 2 – Clipe cu pictoriţa Maria Maciu, cu istoricul Alin Ciupală,  criticul literar Constantin Trandafir,  maestrul Valentin Ajder, managerul editurii EIKON,  criticul şi istoricul literar Ionel Necula,  poeta Coca Popescu,   pictorul Marcel Bejgu, prezidentul Filialei UAP Prahova. 3 – Idem, cu dr. Ion Şt. Baicu,  prof. Marian Chirulescu,  sculptorul Alfred Dumitriu,  dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului-Muzeu „Julia Hasdeu”,  ing. Ioan Dan Buzulică, eminenţa tehnologică a I.A.”Victoria”, fost director la „Anvelope” Turnu Severin, cu d-na Elena Murariu, preşedinta AMUS Câmpina. 8 – „Ziua Câmpinei”, 513 ani de atestare istorică, la „Geo Bogza”, cu dr. Gheorghe Râncu, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice Câmpina, cu istoricii Alin Ciupală, Şerban Băleanu, Gheorghe Bâlgă, Gheorghe Modoianu, Gheorghe Stanciu, Marius Zaharia, col. Ion Stamen, fost comandant al u.m. 0865, prof. Adrian Popescu. prof. Alexandru Blank. 11 – Dr. Constantin Dobrescu, Ploieşti, articol despre statuia lui Nicolae Filipescu,  în „Oglinda Literară”. 

Prima ninsoare a iernii 2016 mi-a reamintit copilăria pe malurile  Prahovei, cu „Naşterea Domnului” precedată de săniuşul şi găteala bradului de Crăciun, de colindele urmate de „Plugul cu şaisprezece bouleni”. Albul imens peste apele râului, între Călineşti şi Nedelea, m-a geruit în lunca Filipeştilor de Târg, pâna ce, sâmbătă, 13 decembrie 2016, am ajuns în interioarele Conacului Pană Filipescu.

Proiect inedit

Profesoara Maria Irimia (Nicolai), de la Liceul Teoretic din Filipeştii de Pădure, a conceput un Parteneriat educativ împreună cu Cenaclul „Trimbulins” din aceeaşi localitate, aplicat în spaţiul plin de istorie al Conacului „Pană Filipescu” situat – de vreo 400 de ani – în vestul Filipeştilor de Târg, conac devenit Muzeu, excelent restaurat de specialişti.

Avuţie planetară

Patrimoniu universal, opera pictorului Nicolae Grigorescu – născut  în 1838 la Pitaru – Dâmboviţa şi plecat dintre cei vii în vara lui 1907, în templul său din Câmpina, a rămas în posteritate şi prin seria de schiţe – desene în cărbune, peniţă şi creion, lucrate instantaneu, în periplurile care au fost pasionantele lui pribegii prin ţară şi străinătate. Alcătuind câteva cicluri care însumează 200 de asemenea lucrări, acest patrimoniu întregeşte, de curând, tezaurul artistic (picturile în ulei) pe care marele artist plastic român l-a lăsat la Câmpina, în incinta locuinţei sale, situată în curbura DN 1, care, sub denumirea de Bulevardul Carol I, străbate localitatea atestată documentar de peste 500 de ani!

Reporterul devine şi cronicar, îndată ce este de faţă la evenimentele în calea cărora el se iveşte fie invitat, fie aflând de pe la radio, de pe facebook ori dintr-un ziar. M-am transpus încă odată în acest personaj, însoţit de agendă, de telefonul mobil ca ochiul său fotografic şi, în meandrele sufleteşti mereu altele, notez câteva accente spirituale.

Bustul generalului

Ferventul om de cultură şi ofiţer superior în retragere, colonelul Marian Dulă a dezvelit de curând bustul generalului Alexandru Averescu, pe care, împreună cu autorităţile comunei Poiana Câmpina şi grupul de colegi din Asociaţia „Cultul Eroilor” a Câmpinei, l-au ridicat în centrul localităţii. Preşedinte al acestei Asociaţii, cercetător al istoriei României, artist plastic, dl Marian Dulă a reuşit această ispravă într-un context care, neîndoios, a stârnit curiozitatea şi mirarea unora, pe bună dreptate, fiindcă generalul Averescu nu are nici o legătură cu Poiana Câmpina.          

Motto: „Toma e din nou pe strada noastră! (Emil Stroian)

          Un Om printre oamenii cu suflet, conştiinţă şi ceva bani, care a copilărit în preajma lui Toma Caragiu, s-a aplecat asupra marii umbre a acestui uriaş actor de teatru şi de film, oficiind – sâmbătă, 29 octombrie 2016, orele 11-13 – un act al eternizării memoriei sale.  

          Scurt portret

          „Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925 într-o familie de aromâni (Nico Caragiu şi Atena Papastere Caragiu) originară din satul grecesc Hrupisti. Familia se stabileşte la Ploieşti, pe strada Rudului 144. În 1945, Toma Caragiu, după absolvirea clasei a VIII-a îşi va lua bacalaureatul la Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti” (text Invitaţie).          

În perioada 1 - 6 noiembrie 2016, Primăria Municipiului Ploieşti, Teatrul „Toma Caragiu” şi Asociaţia Kontrapunct 1/4 organizează cea de-a VI-a ediţie a Festivalului de Teatru „Toma Caragiu”.

Marţi, 1 noiembrie, Teatrul Toma Caragiu - ora 18.00 - Deschiderea oficială a Festivalului.

*ora 18.30 - Job Interviews de Petr Zelenka, regia Alexandru Mazgareanu, Teatrul Toma Caragiu – PREMIERA. Cu: Oxana Moravec, Ioan Coman, Irina Antonie, Karl Baker, Paul Chiributa, Crenguţa Hariton, Alin Teglas.

Săptămâna trecută a fost organizată o expoziţie de goblenuri în incinta Palatului Culturii Ploieşti. O sală întreagă a fost dedicată frumosului, matemtic fiind vorba de 215 lucrări realizate de 15 expozanţi, alţi trei membrii ai Cercului de Goblen neputând să expună.

Practic, cum vine toamna, membrii Cercului de Goblen îşi afişează lucrările realizate peste an. Acum, în 2016, în incinta Muzeului de Ştiinţele Naturii, a fost vernisată a XXII-a ediţie. Cum deja este o manifestare tradiţională, am solicitat opinia amfitrioanei, dr. Emilia iancu, directoarea Muzeului de Ştiinţele Naturii Prahova.

-Aţi început să să faceţi un număr special al revistei „Vatra veche”  dedicat lui Nichita Stănescu. Despre ce e vorba?

-N.B. Nichita Stănescu, ca şi alţi scriitori importanţi, are nevoie de a se întâlni mai des cu publicul. Eu am un cult al meu faţă de Nichita Stănescu şi amintirile mele legate de el sunt foarte vechi, din toamna lui 1979.

Abrevierea de sus rezumă în ea titulatura unuia din proiectele prin care Uinuea Europeană urmăreşte evoluţia şi conservarea valorilor civilizaţiei continentale, în temeiul unor prevederi legale, cu responsabilităţi pe termene apte să dezvolte capacităţi ce vor înfrunta veacurile. Un astfel de eveniment l-a dinamizat – cu uimitoarea d-sale energie – maestrul Alexandru Bădulescu, sâmbără / 17 septrmebrie 2016, sub cupola Casei muzeale „Paul Constantinescu” – străvechi templu al Eutherpei.

Tema reuniunii

Amfitrionul a expus asistenţei câteva amănunte lămuritoare, cu privire la tema evenimentului – de dimensiuni globale: „Rolul determinant al colectivităţilor locale în activitatea de definire şi protejare a patrimoniului cultural”. Vorbitorul a schiţat averea muzeală a lumii, vreo 500 de muzee, apoi pe-a noastră, a Prahovei, cu 20 de asemenea unităţi – splendorile numite Castelul Peleş, Muzeul Naţional al Petrolului, Casele memoriale Cezar Petrescu, Paul Constantinescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu şi unicul – bijuterie a planetei Pământ, Castelul Julia Hasdeu.