Pe 15 decembrie 2017 s-au împlinit 130 de ani de când Bogdan Petriceicu Hasdeu a fondat şi a scos, la Bucureşti, REVISTA NOUĂ – publicaţie de real interes ştiinţific şi artistic pentru Cultura naţională şi a lumii. În aprilie 2004, Câmpinei i-a surâs norocul reluării apariţiei ilustrei publicaţii, editată de Cercul Literar „Geo Bogza”, sub şefia redacţională a poetului şi publicistului Florin Dochia.

Începutul

Cartea intitulată AMURGUL DEMIURGULUI, operă de elevată competenţă a d-nei dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului-Muzeu „Julia Hasdeu”, tipărită de editura Saeculum Vizual a reputatului editor dr. Ionel Oprişan, în 2007, începe chiar cu istorisirea apriţiei REVISTEI NOI, în capitolul de deschidere a lucrării, din ale cărei „etape” care i-au marcat existenţa, oferim cititorilor câteva momente de seamă, relevante.

Încă o Toamnă pe şevaletele pictorilor prahoveni, de unde au parvenit lucrările expuse pe simezele Galeriei de Artă din centrul Ploieştiului, probabil ultima – urmare intenţiei Primăriei de a o muta, pe motiv de... seismicitate periculoasă, nimeni nu ştie unde - în sediul acestei oaze de reală frumuseţe care, oferită de comunişti, de vreo 50 de ani, este singura ce adaugă speranţelor noastre, culorile şi formele, de la un vernisaj la altul, remarcabile.

Simfonie a nuanţelor preparate cu migală şi vocaţie, pe ovalul din placaj al paletei, a volumelor în arhitecuri mereu altele, Salonul de Toamnă 2017 s-a văzut privit şi admirat de suflarea Filialei UAP-ului locală, precum şi de alte persoane adiacente la această lume, pe care gusturile l-au analizat în varietatea lui inerentă.

 Apărută în primă ediţie, pe 15 decembrie 1887, sub direcţiunea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (25 II 1838, Hotin – 25 VIII 1907, Câmpina), REVISTA NOUĂ durează până în septembrie 1895. „Publicaţie literară lunară apărută în Bucureşti” (cf. Dicţionarul Literaturii Române de la origini până la 1900, p. 730-731) „în urma unor neînţelegeri, nu beneficiază de sprijinul lui Macedonski” – care, alături de Delavrancea şi Vlahuţă avea „la dispoziţie un fond donat de V. Bilciurescu” (idem). La 1891 erau lângă aceştia D. D. Racoviţă, I. Bianu, G.I. Ionnescu-Gion, Th. D. Speranţia, I. Ghika, V. Cosmovici, D. A. Sturdza şi V. Crăsescu” (idem).                                                                                              

Joi, 14 septembrie, la ora 19, Filarmonica „Paul Constantinescu” deschide stagiunea de concerte 2017-2018, un sezon în care se vor sărbători şaizeci şi cinci de ani de tradiţie în susţinerea şi promovarea valorilor culturale.

 „Ce e val, ca valul trece” – scris-a Mihai Emiescu, melancolic jubilând. „Mecanica” versului cu putere de adevăr absolut, reflectoare univocă. Vacanţa mea 2017, pe câteva asemenea „valuri”.

Iona

Biblia, Vechiul Testament, pag. 893: „1. 1. Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel: „2. Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare şi strigă împotriva ei. Căci răutatea ei s-a suit până la Mine!”. Şi Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de faţa Domnului”. „3. Şi Iona (...) a plătit preţul călătoriei şi s-a suit în corabie (...). „4. Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună. Corabia ameninţa să se scufunde. (...) „11. Ei i-au zis: Ce să-ţi facem, ca să se potolească marea faţă de noi” (...). „12. El le-a răspuns: Aruncaţi-mă în mare (...) căci ştiu că din vina mea vine peste voi această mare furtună!” „16. Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul, şi au adus Domnului o jertfă, şi I-au făcut juruinţe. 17. Domnul a trimis un peşte mare să înghită pe Iona, şi Iona a stat în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi”. 

Interviu cu Vlad Mateescu, directorul Filarmonicii "Paul Constantinescu" Ploieşti

- Ce aduce, ca elemente de noutate, acest final de vacanta?

- Formaţia de jazz pe care am înfiinţat-o în vară mi se pare, în acest moment, cel mai important element de noutate. Suntem singura instituţie de profil din ţară care are o formaţie de jazz.

Sunt foarte multi iubitori ai acestui gen de muzica in judetul nostru, iar ultimele editii ale „Ploiesti Jazz Festival” organizate de Filarmonica „Paul Constantinescu” au dovedit acest lucru din plin. Anul acesta, în prima seară vor urca pe scenă, alături de orchestra simfonica, dirijorul Cristian Oroşanu, Alexandra Fits (voce) şi Mariano Castro (pian). În total vor fi cinci seri de muzică de calitate, aşa cum i-am obişnuit, deja, pe spectatorii noştri fideli. Apoi, la fel de importanta mi se pare si infiintarea studiului de inregistrari, o raritate la nivel national.

- Spuneţi-ne câteva cuvinte despre orchestra de jazz pe care aţi înfiinţat-o în această vară...

Nobleţea care l-a caracterizat toată viaţa pe George Enescu şi i-a călăuzit existenţa pământească, desăvârşindu-i gândirea şi creaţia şi interpretarea  muzicală, uimeşte în posteritate, prin acte şi gesturi ultrasensibile – dovezi ale curajului întemeiat pe omenie şi credinţa în Dumnezeu. Caracterul lui super-prob, etica sa profund demnă au convins, deodată cu geniul, numeroşii confraţi din lumea Eutherpei, din România şi de pe Mapamond, în împrejurări cruciale, ale căror urmări au edificat spiritul de breaslă deosebit prin umanismul cu care George Enescu s-a născut, a crescut şi a slujit MUZICA.

Iubire, iubiri

Una din sutele de scrisori rămase în imensa Corespondenţă purtată, se înţelege, înainte de oricine, cu iubirea vieţii lui, Maria Cantacuzino – devenită din 7 decembrie 1937, Prinţesa Maria Cantacuzino-Enescu, alintată Maruca, de regina Elisabeta (care a pictat-o, pe când avea 15 ani, în portretul arhanghelului Gabriel / Gavriil, pe pergamentul Evangheliei ce se părtrează la Curtea de Argeş), de regina Maria, de marile doamne ale Curţii de la Peleş, din high-life-ul bell-epoque, în absolut toate epistolele, telegramele, bileţelele, misivele enesciene  supranumită „Mon Adoree”, „Mon Princesse”, „Princesse aime”, „Belier” (în antichitate, animal „sfânt”, în contemporaneitate: suflet, inimă), relevă aserţiunea noastră într-un moment istoric în care moralul lui Enescu a strălucit printr-o incredibilă îndrăzneală.

 Vineri, 30 iunie 2017, s-au împlinit 108 ani de la naşterea marelui compozitor Paul Constantinescu. Omul de Cultură Alexandru Bădulescu, figură emblematică a spiritualităţii prahovene, ajutat de echipa Casei Memoraile omonime, au marcat evenimentul în ambianţa Muzeului care  poartă strălucitorul nume.

Pios omagiu

După un obicei creştin şi creştinător, pomenirea memoriei muzicianului Paul Constantinescu a fost oficiată de precucernicii părinţi preoţi Ştefan Muşat şi Ştefan Săvulescu, păstoritorii parohiei „Maica Precista” din Ploieşti. În prezenţa a vreo 35 de persoane, printre care d-na dr. Sanda Hârlav Maistorovici, profesoară universitară la Univeristatea Naţională de Muzică Bucureşti, dr. Miron Oprea, preşedintele Fundaţiei Oamenilor de Ştiinţă Prahova, prof. Octavian Onea, istoric şi scriitor, prof. Nelu Stan, col, Constantin Chiper, preşedintele societăţii „Cultul Eroilor” Prahova, slujba de pomenire a emoţionat adunarea, urmată de depuneri de flori şi coroane la statuia lui Paul Constantinescu, ridicată în curtea casei memoriale.

 Solara Ioana Maria Lupaşcu, pianista solistă a Filarmoncii Paul Cosntantinescu, este, spre onoarea ilustrei instituţii muzicale ploieştene, şi romancieră, încă una diuntre scriitoarele patetice, cu stil şi elevaţie de factură contemporană, autoarea romanului PRINŢUL BAGHETEI, apărut în 2008 la editura Meteor Press.

Construcţie polifonică, în maniera unei Simfonii, dinamică povestire a evenimentelor trăite pe insulele Maldive, sub tăvălugul tsunamiului din 24 decembrie 2004, de autoare – plecată  într-un turneu, şi de părinţii săi, în localitatea natală, istorisirea este marcată de un epicu felxibil, în mişcări aleatorii, ţesută de câteva personaje memorabile, precum Tatăl şi Mama autoarei, cât şi de lumea şi evenimentele care se extind concentric în jurul unui foarte mare şi distins dirijor român!

 A 64-a stagiune a Filarmonicii oraşului „Aurului negru” (după Cezar Petrescu), Ploieşti, rămâne, prin calendarul ei muzical, 15 septembrie 2016 – 22  iunie 2017, un excelent şirag de evenimente sonore, cărora personalităţi remrcabile le-au indus forţa lor interpretativă, dublată de o incontestabilă valoare artistică.

Serile Stagiunii 2016-2017 vor reverbera, până la reluarea aceleia pe 2017-2018, urmare ecourilor admirabilelor interpretări semnate de: Ştefan Tarara (Concertul în Re major pentru vioară, de Ceaikovski, dirijor  Radu Postăvaru), de Monica Florescu  (Concertul în La minor pentru pian, de Schumann, dirijor Tiberiu Oprea), de Liviu Prunaru (Serenadă pentru vioară, după „Simpozionul” lui Platon, de Bernstein, dirijor Walter Hilgers), de Ana Antonia Tudose (Andante Spianato şi Marea Poloneză brilliantă, de Chopin, dirijor Ovidiu Bălan), de Florin Ionescu Galaţi  (Invitaţie la vals, de Carl Maria von Weber, Introducere şi Rondo capriciosso în La minor, de Saint-Saens, Melodii lăutăreşti de Sarasate ş.a., dirijor maestrul Ionescu Galaţi), de Laurenţiu Sima (cu lucrări pentru tubă, Uvertura la „Egmont” de Beethoven,