Ultima editie tiparita in format pdf

O emblemă hasdeeană: REVISTA NOUĂ – 130


Pe 15 decembrie 2017 s-au împlinit 130 de ani de când Bogdan Petriceicu Hasdeu a fondat şi a scos, la Bucureşti, REVISTA NOUĂ – publicaţie de real interes ştiinţific şi artistic pentru Cultura naţională şi a lumii. În aprilie 2004, Câmpinei i-a surâs norocul reluării apariţiei ilustrei publicaţii, editată de Cercul Literar „Geo Bogza”, sub şefia redacţională a poetului şi publicistului Florin Dochia.

Începutul

Cartea intitulată AMURGUL DEMIURGULUI, operă de elevată competenţă a d-nei dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului-Muzeu „Julia Hasdeu”, tipărită de editura Saeculum Vizual a reputatului editor dr. Ionel Oprişan, în 2007, începe chiar cu istorisirea apriţiei REVISTEI NOI, în capitolul de deschidere a lucrării, din ale cărei „etape” care i-au marcat existenţa, oferim cititorilor câteva momente de seamă, relevante.

..Citeste mai departe..

La Centenarul lui Mircea Ionescu Quintus, BANCHETUL EPIGRAMIŞTILOR

Sâmbătă, 18 martie 2017, scriitorul Mircea Ionescu Quintus împlineşte vârsta de O sută de ani!!! În onoarea distinsului om politic şi om de cultură, confraţii de  breaslă – Uniunea Epigramiştilor din România – invită publicul simpatizant la „Banchetul Epigramiştilor”.

Iniţiatorii

Dovada că Mizilul a intrat pe orbita umorului mondial, ne-o confirmă volumul intitulat „QUINTUS 100 %”, editat la „Opera Magna” din Iaşi, la începutul anului 2017, pus la cale şi îngrijit de domnii prof. dr. Laurenţiu Bădicioiu şi prof. Victor Minea – fondatori ai Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”. Coperta cărţii adaugă sub titlul amintit, altele – ajutătoare, explicând destinaţia conţinutlui său: „Peste 100 de epigrame”, „Peste 100 de epigramişti”, „1 Quintus”.

..Citeste mai departe..

O Ştiinţă activă: ANTROPOLOGIA

De câţiva ani, Societatea Prahoveană de Antropologie Generală editează, sub egida Centrului Judeţean de Cultură Prahova o culegere de lucrări elaborate de specialişti ai acestui complex domeniu, apariţia lor în viaţa publică prilejuind tot atâtea reuniuni – găzduite tradiţional de Palatul Culturii din Ploieşti.

Calendar

Numărul 1/2015 a fost lansat pe 2 III 2016, în sala de lectură „Nichita Stănescu”; Numărul 2 / 2016 lansat pe 16 II 2017, în sala „Orion”.

Argumente

Intitulată „Anuar”, publicaţia Socetăţii Prahovene de Antropologie Generală a apărut sub patronajul iniţiatorilor. În preambulul la ediţia nr. 1, Dragoş Grigorescu schiţează coordonatele de lucru ale revistei, pe scurt, astfel: „Profilul revistei îmbină atât rafinamentul şi rigoarea limbajului ştiinţific cât şi cordialitatea unei comunicări deschise, directe cu cititorul dornic de cunoaştere şi înţelegere” (Profil)

..Citeste mai departe..

Acum 151 de ani, NOAPTEA ULTIMULUI VODĂ

Februarie soseşte pe la noi cu frigul spăimos generând sintagma „Fe...Martie”. Un Februarie istoric a sugerat replica „Mă cunoaşte dom’ Nae de la unsp’ce fevruarie”, pe care Cetăţeanul trumentat din „O scrisoare pierdută” a consacrat-o, iar politicienii o perpetuează

Preambul

Dacă se va fi petrecut cu adevărat pierderea scrisorii în contextul genial al piesei lui Nenea Iancu, aşa cum ne demonstrează – documentat – dl profesor Octavian Onea, în memorabila d-sale carte „Au fost Ploieştii urbea „Scrisorii pierdute?”, apărută la editura Premier în 2008,

..Citeste mai departe..

Ediţia jubiliară a Festivalului „ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL”

Ultima zi de sâmbătă a lunii ianuarie 2017, 28, a ocazionat, pentru a X-a oară consecutiv, ridicarea cortinei pe scena umorului românesc, în oraşul cândva al celebrei Fabrici de Mobilier Tapiţat RELAXA, cu prilejul ediţiei jubiliare  a Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”.

 „Naşul”

          Numele Festivalului – de 10 ani devenit renume! – îl datorăm remarcabilului publicist interbelic, dramaturg şi poet George Ranetti, născut la Mizil pe 19 octombrie 1875, decedat pe 2 mai 1928 la Bucureşti, autorul comediei teatrale „Romeo şi Julieta la Mizil” – „Parodie de situaţii shakespeariene în condiţiile provinciei natale a scriitorului” (cf. Dicţionarului Personalităţilor Prahovene, ediţia 2003, pag. 323).

..Citeste mai departe..

În ajunul centenarului vieţii sale, la Mizil a fost sărbătorit MIRCEA IONESCU QUINTUS

Sâmbătă, 28 ianuarie 2017, liberalul şi scriitorul Mircea Ionescu Quintus a fost sărbătorit în ajunul împlinirii apropiatului centenar de viaţă, ediţia a X-a a Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” fiindu-i dedicată în exclusivitate. 

Pleiada  Mizil

Ctitorii Festivalului „Romeo şi Julieta la Mizil”, profesorii Victor Minea şi Laurenţiu Bădicioiu, eminenţi dascăli ai Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil, au invitat, la fiecare din cele zece ediţii ale acestui prin excelenţă evenimemt de talie europeană, câte o personalitate a Culturii şi Ştiinţei româneşti, atrăgând, astfel, valori naţionale în efortul de educare şi formare a noilor generaţii de elevi născuţi în oraşul a două mari nume ale acestei localităţi: Leonida Condeescu, primar al Mizilului şi George Ranetti, dramaturg, poet şi publicist, autorul comediei dramatice „Romeo şi Julieta la Mizil”.

..Citeste mai departe..

De Ziua Culturii Naţionale, MIHAI EMINESCU

Duminică 15 Ianuarie 2017, ora 11 a. m., rotonda Casei memoriale „Paul Constantinescu! din Ploieşti a fost arhiplină, invitaţii maestrului Alexandru Bădulescu – directorul Muzeului – luând parte la a 167-a aniversare a naşterii Poetului Mihai Eminescu.

La general

Venerabilul doctor în Muzicologie Alexandru Bădulescu (pe 20 februarie împlini-va 88 de ani – să ni-l ţină Dumnezeu sănătos!) „a recidivat” din nou, în viaţa culturală a Ploieştiului, oficiind Ziua Culturii Naţionale cu evocarea Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, în spaţiul aristocrat al Casei cândva templul compozitorului Paul Constantinescu. Lumea subţire a urbei a ocupat până la refuz saloanele clădirii şi azi în reparaţii exterioare, să admire plina de vervă conferinţă a amfitrionului şi apoi să plutească pe aripile Poeziei, împreună cu dl prof. Nelu Stan, pe ale Epigramei, cu dl ing. Constantin Tudorache, apoi, pe ale marii Muzici susţinută de minunaţi muzicieni ai Colegiului de Arte „Carmen Sylva”!             

..Citeste mai departe..

Într-al VI-lea secol de existenţă, CÂMPINA A ÎMPLINIT 514 ANI

Luni, 9 Ianuiarie 2017, autorităţile administrative şi culturale ale Câmpinei au aniversat anul 514 al vârstei municipiului, vârstă atestată documentar. Evenimentul s-a petrecut în sala mare a Casei de Cultură „Geo Bogza”, situată – de 57 de ani – pe strada Griviţei la numărul 95.

Ceremonia

De faţă cu primarul Horia Tiseanu şi câţiva dintre membrii Consiliului Local, Alexandra Ioniţă, noua directoare a instituţiei-gazdă a prezentat oficialităţile, alături de care au luat loc istoricii Alin Ciupală, Codruţ Constantinescu, Gheorghe Modoianu, Marius Zaharia şi Gheorge Râncu. Programul – anunţat pe facebook şi prin afişe – a recomandat prezentări de marcă, susţinute de proeminente figuri ale vieţii spirituale a străvechiului târg şi vamă. Amintesc de profesorul Marcel Vlădeascu, autorul unei docte Prelegerii despre Câmpina, de doctorul în Istorie Gheorghe Râncu, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice, despre ultimul număr pe 2016 al ANUARULUI filialei Câmpina a S. S. I.,  apoi de un moment muzical susţinut de Ruxandra Brezeanu. Col. Marian Dulă a înmânat Diplome de „Cetăţean de Onoare” câtorva personalităţi, printre care: preotul paroh Petru Moga, Ion Alexe, campion la box, prof. Alin Ciupală şi Petru Purge, veteran de război şi maestru emerit al sportului.        

..Citeste mai departe..

La despărţirea de 2016, REMEMBER CORDIAL

  Fizic, îmbătrânim cu încă un an, Spiritual, suntem însă egal mai tineri. Pentru că am ales grădinile oxigenate ale Artelor – plastice, muzicale şi literare. Artizanilor acestei „Grădini”, La Mulţi Ani!

Ianuarie: 2 – Clipe cu pictoriţa Maria Maciu, cu istoricul Alin Ciupală,  criticul literar Constantin Trandafir,  maestrul Valentin Ajder, managerul editurii EIKON,  criticul şi istoricul literar Ionel Necula,  poeta Coca Popescu,   pictorul Marcel Bejgu, prezidentul Filialei UAP Prahova. 3 – Idem, cu dr. Ion Şt. Baicu,  prof. Marian Chirulescu,  sculptorul Alfred Dumitriu,  dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului-Muzeu „Julia Hasdeu”,  ing. Ioan Dan Buzulică, eminenţa tehnologică a I.A.”Victoria”, fost director la „Anvelope” Turnu Severin, cu d-na Elena Murariu, preşedinta AMUS Câmpina. 8 – „Ziua Câmpinei”, 513 ani de atestare istorică, la „Geo Bogza”, cu dr. Gheorghe Râncu, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice Câmpina, cu istoricii Alin Ciupală, Şerban Băleanu, Gheorghe Bâlgă, Gheorghe Modoianu, Gheorghe Stanciu, Marius Zaharia, col. Ion Stamen, fost comandant al u.m. 0865, prof. Adrian Popescu. prof. Alexandru Blank. 11 – Dr. Constantin Dobrescu, Ploieşti, articol despre statuia lui Nicolae Filipescu,  în „Oglinda Literară”. 

..Citeste mai departe..

La Filipeştii de Târg, NICHITA – IN MEMORIAM

Prima ninsoare a iernii 2016 mi-a reamintit copilăria pe malurile  Prahovei, cu „Naşterea Domnului” precedată de săniuşul şi găteala bradului de Crăciun, de colindele urmate de „Plugul cu şaisprezece bouleni”. Albul imens peste apele râului, între Călineşti şi Nedelea, m-a geruit în lunca Filipeştilor de Târg, pâna ce, sâmbătă, 13 decembrie 2016, am ajuns în interioarele Conacului Pană Filipescu.

Proiect inedit

Profesoara Maria Irimia (Nicolai), de la Liceul Teoretic din Filipeştii de Pădure, a conceput un Parteneriat educativ împreună cu Cenaclul „Trimbulins” din aceeaşi localitate, aplicat în spaţiul plin de istorie al Conacului „Pană Filipescu” situat – de vreo 400 de ani – în vestul Filipeştilor de Târg, conac devenit Muzeu, excelent restaurat de specialişti.

..Citeste mai departe..

După un secol şi jumătate avem SCHIŢELE LUI NICOLAE GRIGORESCU

Avuţie planetară

Patrimoniu universal, opera pictorului Nicolae Grigorescu – născut  în 1838 la Pitaru – Dâmboviţa şi plecat dintre cei vii în vara lui 1907, în templul său din Câmpina, a rămas în posteritate şi prin seria de schiţe – desene în cărbune, peniţă şi creion, lucrate instantaneu, în periplurile care au fost pasionantele lui pribegii prin ţară şi străinătate. Alcătuind câteva cicluri care însumează 200 de asemenea lucrări, acest patrimoniu întregeşte, de curând, tezaurul artistic (picturile în ulei) pe care marele artist plastic român l-a lăsat la Câmpina, în incinta locuinţei sale, situată în curbura DN 1, care, sub denumirea de Bulevardul Carol I, străbate localitatea atestată documentar de peste 500 de ani!

..Citeste mai departe..

    1 2 3 4 5 6