Ultima editie tiparita in format pdf

Vremelnică trecere prin PLOPENI


Sat devenit oraş muncitoresc, localitatea Plopeni trăieşte departe de lumea dezlănţuită, în liniştea pădurii urmaşă a Codrilor Vlăsiei. Istoria a trecut şi pe-aci, cu oameni construind destine.

O istorie

Doxatul op al profesorului şi istoricului Octavian Onea, „Comentarii şi contribuţii la Dicţionar(ul) istoric al Judeţului Prahova”, apărut în 2006 la editura Pygmalion, ne relatează povestea aşezării din inima pădurii străbătute de calea ferată Buda-Slănic. Ascultaţi-o: „Vlad Dracul vv. întăreşte, la 23 Aprilie 1441, jupânului Stan Moenescul cu 5 feciori ai lui: Moian, Stoica, Sin, Vlad şi Mihail şi copiii lui Moian: Aldea şi Moian, fii, şi  Stanca fată, şi Stoica: Şerban, Coman şi Mihail, ocină „jumătate de Cioruş în Ţara Românească şi a treia parte din Mislea şi a treia parte de la Plopeni şi jumătate din Cocoreşti şi moşia lor de la Moeneşti... ca să le fie lor ocină şi moşie şi boerişag”, cu imunităţi: „din nice un feliu din marha lor să nu li să ia vamă domnească dintâi, nice din oi, nice din stupi, nice din porci, nice din găleată, nice din vinăriciu, nice din dijmă, nice din semănături, nice din livezi, nice din pomete, nice vamă din târgu şi să nu fie nice într-o gloabă domnească.

..Citeste mai departe..

La Filipeştii de Târg, NICHITA – IN MEMORIAM

Prima ninsoare a iernii 2016 mi-a reamintit copilăria pe malurile  Prahovei, cu „Naşterea Domnului” precedată de săniuşul şi găteala bradului de Crăciun, de colindele urmate de „Plugul cu şaisprezece bouleni”. Albul imens peste apele râului, între Călineşti şi Nedelea, m-a geruit în lunca Filipeştilor de Târg, pâna ce, sâmbătă, 13 decembrie 2016, am ajuns în interioarele Conacului Pană Filipescu.

Proiect inedit

Profesoara Maria Irimia (Nicolai), de la Liceul Teoretic din Filipeştii de Pădure, a conceput un Parteneriat educativ împreună cu Cenaclul „Trimbulins” din aceeaşi localitate, aplicat în spaţiul plin de istorie al Conacului „Pană Filipescu” situat – de vreo 400 de ani – în vestul Filipeştilor de Târg, conac devenit Muzeu, excelent restaurat de specialişti.

..Citeste mai departe..

După un secol şi jumătate avem SCHIŢELE LUI NICOLAE GRIGORESCU

Avuţie planetară

Patrimoniu universal, opera pictorului Nicolae Grigorescu – născut  în 1838 la Pitaru – Dâmboviţa şi plecat dintre cei vii în vara lui 1907, în templul său din Câmpina, a rămas în posteritate şi prin seria de schiţe – desene în cărbune, peniţă şi creion, lucrate instantaneu, în periplurile care au fost pasionantele lui pribegii prin ţară şi străinătate. Alcătuind câteva cicluri care însumează 200 de asemenea lucrări, acest patrimoniu întregeşte, de curând, tezaurul artistic (picturile în ulei) pe care marele artist plastic român l-a lăsat la Câmpina, în incinta locuinţei sale, situată în curbura DN 1, care, sub denumirea de Bulevardul Carol I, străbate localitatea atestată documentar de peste 500 de ani!

..Citeste mai departe..

De pe Valea Prahovei, câteva ACCENTE

Reporterul devine şi cronicar, îndată ce este de faţă la evenimentele în calea cărora el se iveşte fie invitat, fie aflând de pe la radio, de pe facebook ori dintr-un ziar. M-am transpus încă odată în acest personaj, însoţit de agendă, de telefonul mobil ca ochiul său fotografic şi, în meandrele sufleteşti mereu altele, notez câteva accente spirituale.

Bustul generalului

Ferventul om de cultură şi ofiţer superior în retragere, colonelul Marian Dulă a dezvelit de curând bustul generalului Alexandru Averescu, pe care, împreună cu autorităţile comunei Poiana Câmpina şi grupul de colegi din Asociaţia „Cultul Eroilor” a Câmpinei, l-au ridicat în centrul localităţii. Preşedinte al acestei Asociaţii, cercetător al istoriei României, artist plastic, dl Marian Dulă a reuşit această ispravă într-un context care, neîndoios, a stârnit curiozitatea şi mirarea unora, pe bună dreptate, fiindcă generalul Averescu nu are nici o legătură cu Poiana Câmpina.          

..Citeste mai departe..

Mari anonimi ni-l redau pe TOMA CARAGIU

Motto: „Toma e din nou pe strada noastră! (Emil Stroian)

          Un Om printre oamenii cu suflet, conştiinţă şi ceva bani, care a copilărit în preajma lui Toma Caragiu, s-a aplecat asupra marii umbre a acestui uriaş actor de teatru şi de film, oficiind – sâmbătă, 29 octombrie 2016, orele 11-13 – un act al eternizării memoriei sale.  

          Scurt portret

          „Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925 într-o familie de aromâni (Nico Caragiu şi Atena Papastere Caragiu) originară din satul grecesc Hrupisti. Familia se stabileşte la Ploieşti, pe strada Rudului 144. În 1945, Toma Caragiu, după absolvirea clasei a VIII-a îşi va lua bacalaureatul la Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti” (text Invitaţie).          

..Citeste mai departe..

Programul Festivalului de Teatru Toma Caragiu Ploieşti, Ediţia a VI-a, 1-6 noiembrie

În perioada 1 - 6 noiembrie 2016, Primăria Municipiului Ploieşti, Teatrul „Toma Caragiu” şi Asociaţia Kontrapunct 1/4 organizează cea de-a VI-a ediţie a Festivalului de Teatru „Toma Caragiu”.

Marţi, 1 noiembrie, Teatrul Toma Caragiu - ora 18.00 - Deschiderea oficială a Festivalului.

*ora 18.30 - Job Interviews de Petr Zelenka, regia Alexandru Mazgareanu, Teatrul Toma Caragiu – PREMIERA. Cu: Oxana Moravec, Ioan Coman, Irina Antonie, Karl Baker, Paul Chiributa, Crenguţa Hariton, Alin Teglas.

..Citeste mai departe..

Expoziţia anuală de goblen de la Muzeul de Ştiinţele Naturii Prahova

Săptămâna trecută a fost organizată o expoziţie de goblenuri în incinta Palatului Culturii Ploieşti. O sală întreagă a fost dedicată frumosului, matemtic fiind vorba de 215 lucrări realizate de 15 expozanţi, alţi trei membrii ai Cercului de Goblen neputând să expună.

Practic, cum vine toamna, membrii Cercului de Goblen îşi afişează lucrările realizate peste an. Acum, în 2016, în incinta Muzeului de Ştiinţele Naturii, a fost vernisată a XXII-a ediţie. Cum deja este o manifestare tradiţională, am solicitat opinia amfitrioanei, dr. Emilia iancu, directoarea Muzeului de Ştiinţele Naturii Prahova.

..Citeste mai departe..

Poetul Nicolae Băciuţ: „Dispariţia lui Nichita Stănescu a lăsat un gol imens în sufletul meu”

-Aţi început să să faceţi un număr special al revistei „Vatra veche”  dedicat lui Nichita Stănescu. Despre ce e vorba?

-N.B. Nichita Stănescu, ca şi alţi scriitori importanţi, are nevoie de a se întâlni mai des cu publicul. Eu am un cult al meu faţă de Nichita Stănescu şi amintirile mele legate de el sunt foarte vechi, din toamna lui 1979.

..Citeste mai departe..

Un exerciţiu spiritual activ: EUROPATRIMONIUL

Abrevierea de sus rezumă în ea titulatura unuia din proiectele prin care Uinuea Europeană urmăreşte evoluţia şi conservarea valorilor civilizaţiei continentale, în temeiul unor prevederi legale, cu responsabilităţi pe termene apte să dezvolte capacităţi ce vor înfrunta veacurile. Un astfel de eveniment l-a dinamizat – cu uimitoarea d-sale energie – maestrul Alexandru Bădulescu, sâmbără / 17 septrmebrie 2016, sub cupola Casei muzeale „Paul Constantinescu” – străvechi templu al Eutherpei.

Tema reuniunii

Amfitrionul a expus asistenţei câteva amănunte lămuritoare, cu privire la tema evenimentului – de dimensiuni globale: „Rolul determinant al colectivităţilor locale în activitatea de definire şi protejare a patrimoniului cultural”. Vorbitorul a schiţat averea muzeală a lumii, vreo 500 de muzee, apoi pe-a noastră, a Prahovei, cu 20 de asemenea unităţi – splendorile numite Castelul Peleş, Muzeul Naţional al Petrolului, Casele memoriale Cezar Petrescu, Paul Constantinescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu şi unicul – bijuterie a planetei Pământ, Castelul Julia Hasdeu.                                                                  

..Citeste mai departe..

Timpul şi Omul, ediţia a 27-a: Despre sănătatea mintală...

Prima ediţie a Conferinţei Internaţionale SĂNATATE MENTALĂ – PSIHOLOGIE, MEDICINĂ ŞI ANTROPOLOGIE PENTRU CALITATEA VIEŢII (ICMH 2016) a avut loc în România, la Ploieşti, în perioada 9-11 septembrie 2016. Conferiţa a fost organizată în cadrul ediţiei a 27-a a Simpozionului “Timpul şi Omul”, la sediul Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova.

Scopul conferinţei a fost să adune laolaltă o vastă audienţă formată din practicieni în psihologie, medicină şi antropologie, ca şi din ştiințele conexe (educaţie, asistenţă socială etc.), experţi şi specialişti în politici din domeniul sănătăţii mentale. Temele sugerate au generat dezbateri susţinute şi fructuoase, ca şi oportunităţi de interacţiune între profesioniştii din aria sănătăţii mentale.

Conferinţa a fost creditată de Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Psihologilor din România, iar lucrările acceptate vor fi publicate într-un volum special, la Editura Universitară, prezentă în 46 de biblioteci academice din lume (WorldCat) şi inclusă de CNCS şi CNATDCU pe lista editurilor de prestigiu din România, categoria A2 pentru ştiinte sociale. După publicarea volumului, acesta va fi trimis către evaluare pentru indexarea în Web of Science (ISI).

..Citeste mai departe..

Naţiunea română are nevoie de ISTORIA ŢĂRII SALE ÎNVĂŢATĂ ÎN ŞCOLI!

 Preambul

După 22 decembrie 1989, Libertatatea – sub toate, absolut toate formele ei – a distrus (şi) EDUCAŢIA şi ÎNVĂŢĂMÂNTUL în gimnaziile şi liceele din România, între altele, prin eliminarea ISTORIEI din programele pregătitoare de elevi – viitori cetăţeni conştienţi de meandrele soartei Ţării lor! Comuniştii sunt acuzaţi de falsificarea extremă a Istoriei României, culminând, e adevărat, cu slăvirea demenţială a lui Nicolae Ceauşescu şi a analfabatei lui soţii. Capitaliştii, prin politrucii – mai toţi penali – ajunşi  miniştrii şi secretari de stat, ce fac? Aruncă  ISTORIA ROMÂNIEI în afara orelor de Educaţie şi Învăţământ gimnazial şi preuniversitar!!! Spiritul de colonizare a României este astfel înlesnit prin alungarea cunoaşterii Trecutului României, cum la fel se luptă – prin ambiţioase forţe oculte, alăturându-şi înverşunata ură iredenistă maghiară – pentru marginalizarea Limbii Române din competiţiile ştiinţifice şi culturale continentale.

..Citeste mai departe..

    1 2 3 4 5