Mai întâi, o doamnă Arlene Miller, care ia foc, cuprinsă de văpăile pasiunii pentru dentistul Mitchell Lovell, pe care şi-l face amant; împreună pun la cale cum să-l ucidă pe soţul ei, Paul Miller. Într-o cameră a hotelului „Howard Johnson”, „asasinii” repetă lugubrul act: să-i dea cu veioza în cap (ea) ori să-l injecteze cu somnifer (el) şi să-l înece (amândoi) în cadă? „Miloasă”, Arlene propune să-i obţină iniţial divorţul şi, numai dacă refuză, cum se şi întâmplă, crima să aibă loc. Bietul de Paul Miller… scapă cu viaţă, fiindcă, fost scafandru de meserie, rezistă „crimei”.  Mai apoi, stomatologul o înşală pe apetisanta Arelene cu o clientă venită la reparat dantura, fix pe scaunul sofisticat al cabinetului său. Mitchell e invitat în cameră, iar Millerii îl aruncă pe fereastră, cu intenţie ucigaşă.  Culmea face ca, odinioară alpinist fiind, Mitchell să scape nevătămat. Negustor de maşini second-hand, Paul „pactizează” cu Mitchell s-o omoare pe Arlene, întrucât – ofensă impardonabilă ! – tipa pleacă tocmai în Mexic, „invitată” la  revelion, de pitorescul  magnat Ramon. Disperarea face, acum, din „amărâţii” Paul şi Mitchell, peripateticii criminali ce uneltesc s-o… spânzurare  pe Arlene, cu frânghia – parâmă de vapor! –, făcută colac larg, aflată pe scripetele ferestrei camerei…

 Meleagurile prahovene ale Slănicului străvechi, cu legendele lui despre mireasa şi ascunzişul  în care nefericita s-a aruncat, au vibrat, în ziua de 7 iunie 2019, pe frecvenţele Poeziei, la umbra cireşelor aşteptate să se coacă...

Lumini însufleţitoare

Doamna Aurelia Rînjea, până de curând profesoară de Fizică la catedra pe aunci a Colegiului Tehnologic, azi a  Liceului Tehnologic „Toma N. Socolescu”, poetă, publicistă, artistă plastică şi scriitoare, a fost invitată a Liceului Teoretic ŞERBAN VODĂ din Slănic – localitatea natală şi inspiratoare a operelor domniei sale în culori şi în cuvinte, unde şi-a revăzut anii de şcolăriţă, umbrele dascălilor de odinioară şi unde, în mijlocul cadrelor didactice şi al elevilor reuniţi în  jurul recentelor cărţi publicate – IUBIRI STELARE (Karta Graphic Ploieşti 2018) şi DOINĂ ÎN ŢARA MEA DE RAI (EIKON, Bucureşti, 2018), în lumina însufleţitoare a Cuvântului scris, au trăit o memorabilă sărbătoare a Poeziei.

Sâmbătă 11 Mai 2909, Mizilul a jubilat cu prilejul sărbătoririi Centenarului a două străvechi şcoli: Liceul Teoretic GRIGORE TOCILESCU şi Liceul Tehnologic TASE DUMITRESCU. Evenimentul şi-a etalat bucuriile şi istoriile după scenariul şi regia celor doi mari demiurgi ai Culturii locale, profesorii Victor Minea şi Laurenţiu Bădicioiu.

Hrisoave

„GRIGORE TOCILESCU”: 1919, 1 XI – Gimnaziul cu două clase de 70 de elevi. Temeiul – Decretul-lege al Ministerului Instrucţiunii Publice 3864 / 4 XI 1919. 1922 – Gimnaziul de fete. 18 VII 1925 – Edificiul în care azi e liceul „Tase Dumitrescu” – donator, alături de Constantin Condeescu.  Din 1929, cu 8 săli de clasă şi anexe, în 1938 devine Liceu Comercial. 1941 – Ultima promoţie, reprezentată de singurul supravieţuitor al acesteia, col. Eugen Lemnaru, invitatul de seamă al Centenarului. 1948 –  Grup Şcolar Agricol – Şcoală tehnică de Contabilitate, Şcoală profesională Agricolă. 1958 – Şcoală Medie Mixtă. 1968 – Liceu Industrial clasele I-XII, zi şi seral, Mecanic şi Industrie Uşoară. 1983 –Liceul Industrial  cu 8 săli de clasă, laboratoare, bibliotecă etc. 1990 – Liceu Teoretic – la 27 V 1995, 75 de ani de existenţă, e botezat ”Grigore Tocilescu”;

Vineri / 10 Mai, orele 18, istoricul, criticul de Artă şi publicistul prof. Alin Daniel Ciupală va conferenţia despre două evenimente care au marcat profund, în epoca interbelică, Cultura şi Istoria României. Reuniunea are loc în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură GEO BOGZA din Câmpina, strada Griviţei 95. Iată conversaţia purtată telefonic:

        -La invitaţia doamnei Alexandra Ioniţă, directoarea străvechiului bastion al Artelor în Câmpina, „Geo Bogza”,  distinse domnule profesor Ciupală, pregătiţi, în premieră, două surprize… Vă rog să le dezvăluiţi.

  ...”a jucat partida” Valentin Ajder, editor la EIKON. Parteneri, Diana Vrabie, Alexandru Corduneanu. Vianu Mureşan. Christian Crăciun şi Adrian Defta. Oameni de cultură, scriitori, autori in relaţie cu astă editură. I-a aşezat laolaltă util moderatoarea Denisa Popescu. În sală, printre curioşi, romancieru` gazetar prahovean Serghie Bucur. A treia oară ajuns în Piteşti, la manifestări, însoţindu-şi confraţi...

  ”Instituţiuni filosofice”, ”Lectio incerta”, ”Chişinău. Evocări interbelice” şi ”Gardă pentru führer” sunt titlurile ”puse-n joc” aicea, la noi. Vianu ”mizând” pe primu` cu argumentele filosofului care s-arată a fi, profesional. În tandem adecvat cu Vasile Lucaciu, creatoru` de odinioară al opului.

   În zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 2018, la  Buşteni, s-a desfăşurat Festivalul Naţional de Literatură  pentru Şcolari, organizat de Uniunea Scriitorilor din România prin secţia ei de profil condusă de domnul Stan V. Gheorghe. L-am urmărit în 29 răpciune, după...

Trei ore

            ... De iad rutier între Floreşti şi Buşteni! Sâmbăta – cu atât mai neverosimil duminica – să străbaţi drumul pe tronsonul ăsta înseamnă un supliciu! Cum trenurile sunt rare, iar la ocazii n-ai nici o şansă, aştepţi maxi-taxiul – care, ca şi tine, se oftică datorită calvarului de aproape trei decenii acelaşi: ambuteiajul în care şoferul  trebuie să oprească, de la Breaza încolo, din 5 în 5 metri, traficul fiind sugurmat în Comarnic! Autostrada promisă înainte de alegeri şi între acestea, de guvernanţi, rămâne o îndepărtată himeră pentru Valea Prahovei. Minciunile – perorate cu neruşinare cronică – au devenit „legea” lor curentă!!!

 Motto: „Nu pot să vorbesc, să gândesc nici atât, fără limba română”! (Nicolae Vălăreanu Sârbu)

            Sâmbătă 25 august 2018, Câmpina a rezonat în spiritul sărbătoririi Zilei Limbii Române – 30 Gustar, eveniment cu ecouri morale şi istorice în viaţa urbei încoronate de constelaţia universală Hasdeu – Istrati – Grigorescu, în „acordurile” Poeziei declamate sub cupola Bibliotecii „Dr. C. I. Istrati”.

              Magnetul

              Cu liniile sale de forţă intelectuală, – emblematic pentru Prahova – scriitorul Florin Dochia, atrage – din toată ţara – autori şi autoare de poezie, cu şi fără cărţi publicate, membri ori nu, ai Uniunii de la Bucureşti sau ai altor grupări de profil din provincie. Vocaţia domniei sale pentru a organiza şi conduce – cu măiestria recunoscută – festivaluri şi concursuri scriitoriceşti în oraşe şi municipii prin excelenţă culturale, din România, l-a consacrat ca moderator de prestigiu, profesionist.              

 Motto: „...Este o expoziţie dedicată  Anului Centenar românesc şi  Integrează cultura acestor locuri  atât în spaţiul europen, cât mai ales în cel mondial al cunoaşterii!”

                                                                                                                                                                     (Ştefan Râmniceanu)

          Fără putinţă de tăgadă, saloanele Muzeului de Artă Ion Ionescu Quintus din Ploieşti nu au mai găzduit sculpturi şi picturi de un aşa gigantism, precum adăpostesc, din ziua de 22 mai 2018, masivele lucrări ale artistului plastic Ştefan Râmniceanu, relevate de imensa domniei sale expoziţie în cheie filosofică intitulată LA ÎNTRETĂIEREA LUMILOR. Evenimentul  surclasează toate expoziţiile întâlnite de noi în spaţiile imperialului edificiu quintusian.

          Proporţiile în deosebi ale sculpturilor şi ale impresionantelor pânze pictate într-o manieră realmente de catedrală, desigur că generează sentimente pe măsura acestor capodopere – cu precădere estetice – şi totodată aprecieri artistice, de regulă cantonate în limitele propriilor noastre gusturi şi înţelegeri (ale Artelor plastice - vizuale, pentru emancipaţi).

Poetă, critic literar, publicistă, absolventă a facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Republica Moldova, LIDIA GROSU are o vastă activitate literară, autoare a 18 cărţi şi coautoare în 35 de antologii, la care se adaugă lucrări, studii, recenzii, cronici literare. O activitate recunoscută, fiind decorată cu multe premii, inclusiv cu Medalia MIHAI EMINESCU pentru merite deosebite în domeniul creaţiei. Vă prezint gândurile mele ca cititor şi iubitor de cuvânt despre poezia poetei LIDIA GROSU, împărtăşindu-vă emoţiile şi bucuria generată de lectura cărţilor sale publicate în anul 2018, anul Centenarului României Mari, Trăirile adânci, într-o arhitectură a dorului, te poartă într-un univers propriu, constituind un adevărat fenomen artistic contemporan, prin creaţia sa, prin vibraţia unică, prin iubirea de cuvânt, de metaforă, de trăire autentic românească. 

În cartea „ÎNTRE TĂCERE ŞI ABSURD, CONFESIUNEA...”, editată la Chişinău, Ed. Iunie-Prim, 2017, autoarea se situează într-o bucurie a trăirii prin cuvânt, între tăcere şi absolut, unde, este „doar iubire”.                                                                

România şi Basarabia sunt, după o sută de ani de existenţă, despărţite! Pilda monumentală a acelor câţiva basarabeni de un curaj de nimeni egalat astăzi, a adus Basarabia la sânul Patriei-Mamă, România! Prezentul exclude reparaţia, dar Naţia năzuieşte repetarea – pentru totdeauna – a actului de la 27 martie 1918.

          Precedent 1

          „După întemeierea Munteniei în 1330 de către Ioan Basarab I şi a Moldovei în 1359 de către Bogdan I, Moldova avea hotarul între Carpaţi şi Nistru”.