Ultima editie tiparita in format pdf

Etică enesciană: PITEŞTI – „DOMICILIU OBLIGATOR”


Nobleţea care l-a caracterizat toată viaţa pe George Enescu şi i-a călăuzit existenţa pământească, desăvârşindu-i gândirea şi creaţia şi interpretarea  muzicală, uimeşte în posteritate, prin acte şi gesturi ultrasensibile – dovezi ale curajului întemeiat pe omenie şi credinţa în Dumnezeu. Caracterul lui super-prob, etica sa profund demnă au convins, deodată cu geniul, numeroşii confraţi din lumea Eutherpei, din România şi de pe Mapamond, în împrejurări cruciale, ale căror urmări au edificat spiritul de breaslă deosebit prin umanismul cu care George Enescu s-a născut, a crescut şi a slujit MUZICA.

Iubire, iubiri

Una din sutele de scrisori rămase în imensa Corespondenţă purtată, se înţelege, înainte de oricine, cu iubirea vieţii lui, Maria Cantacuzino – devenită din 7 decembrie 1937, Prinţesa Maria Cantacuzino-Enescu, alintată Maruca, de regina Elisabeta (care a pictat-o, pe când avea 15 ani, în portretul arhanghelului Gabriel / Gavriil, pe pergamentul Evangheliei ce se părtrează la Curtea de Argeş), de regina Maria, de marile doamne ale Curţii de la Peleş, din high-life-ul bell-epoque, în absolut toate epistolele, telegramele, bileţelele, misivele enesciene  supranumită „Mon Adoree”, „Mon Princesse”, „Princesse aime”, „Belier” (în antichitate, animal „sfânt”, în contemporaneitate: suflet, inimă), relevă aserţiunea noastră într-un moment istoric în care moralul lui Enescu a strălucit printr-o incredibilă îndrăzneală.

..Citeste mai departe..

Cartea de Istorie: PLOIEŞTI – MAGNA-CARTA

 Uriaşul proiect editorial MAREA CARTE A PLOIEŞTILOR, iniţiat şi monitorizat de dl ing. Constantin Trestioreanu, preşedintele Societăţii Culturale PLOIEŞTI-MILENIUL III şi onorabila d-sale Societate, a revenit în actualitate prin apariţia, sub aceleaşi fericite auspicii, prin volumul II, ECONOMIA, sub redacţia domnilor prof. dr. Gheorghe Marinică şi ing. Constantin Trestioreanu, în cursul anului 2016. Volumul I, apărut prin 2012, lansat – cu sesiune de referate şi coumincări – în aula Bibliotecii Academiei Române, în februarie 2014, cu participarea multora dintre redactorii acestei imense lucrări, urmîtoarea,   în vara 2014, în sala Europa a Consiliului Judeţean Prahova, tratează „istoria, populaţia, urbanismul, administraţia, serviciile publice şi domenii adiacente care conturează fizionomia unei aşezări de talia Ploieştilor”. „Volumul al II-lea descrie „întreaga viaţă economică a Ploieştilor, în context naţional şi mondial”. (Din „Cuvânt înainte”, de acad. Mircea Petrescu). 

Pe parcursul a pesre 900 de pagini, Secretariatul redacţional – Gheorghe Marinică, Marian Chirulescu, Dorin Stănescu şi Polin Zorilă – a asamblat studiile semnate astfel: Partea I – Agricultura, de Gheorghe Marinică; Partea a II-a, Comerţul, de Laura-Cristina Geală; Partea a III-a, Meşteşugurile şi Industriile, de Constantin Vrânceanu; Partea a IV-a, Construcţiile, de Constantin Ilie; Partea a V-a, Transporturile şi Telecomunicaţiile, de Dorin Stănescu; 

..Citeste mai departe..

Vremelnică trecere prin PLOPENI

Sat devenit oraş muncitoresc, localitatea Plopeni trăieşte departe de lumea dezlănţuită, în liniştea pădurii urmaşă a Codrilor Vlăsiei. Istoria a trecut şi pe-aci, cu oameni construind destine.

O istorie

Doxatul op al profesorului şi istoricului Octavian Onea, „Comentarii şi contribuţii la Dicţionar(ul) istoric al Judeţului Prahova”, apărut în 2006 la editura Pygmalion, ne relatează povestea aşezării din inima pădurii străbătute de calea ferată Buda-Slănic. Ascultaţi-o: „Vlad Dracul vv. întăreşte, la 23 Aprilie 1441, jupânului Stan Moenescul cu 5 feciori ai lui: Moian, Stoica, Sin, Vlad şi Mihail şi copiii lui Moian: Aldea şi Moian, fii, şi  Stanca fată, şi Stoica: Şerban, Coman şi Mihail, ocină „jumătate de Cioruş în Ţara Românească şi a treia parte din Mislea şi a treia parte de la Plopeni şi jumătate din Cocoreşti şi moşia lor de la Moeneşti... ca să le fie lor ocină şi moşie şi boerişag”, cu imunităţi: „din nice un feliu din marha lor să nu li să ia vamă domnească dintâi, nice din oi, nice din stupi, nice din porci, nice din găleată, nice din vinăriciu, nice din dijmă, nice din semănături, nice din livezi, nice din pomete, nice vamă din târgu şi să nu fie nice într-o gloabă domnească.

..Citeste mai departe..

În fiecare an, după Echinocţiu, NICHITA !

O carte cu şi despre Nichita Stănescu, apărută în decembrie 1984, sub egida revistei VIAŢA ROMÂNEASCĂ, a deprins trăsăturile şi calităţile unui muzeu – unul pe hârtie, 432 de pagini, alcătuit din cuvinte şi imagini. Alcătuitorul ei a fost scriitorul Ioanichie Olteanu.

Prilejul

 „În 1981, la împlinirea a 75 de ani de existenţă, revistei VIAŢA ROMÂNEASCĂ i s-a conferit prin Decret prezidenţial Ordinul MERITUL CULTURAL clasa I pentru „contribuţia adusă la afirmarea şi dezvoltarea artei şi literaturii româneşti, la înfăptuirea politicii culturale a partidului şi statului”, citim în subsolul paginii de gardă a masivului op – „Album memorial NICHITA STĂNESCU”. Promptitudine, mişcare inspirată – literar şi financiar – pentru a evoca uriaşa personalitate a Poetului Blond – locatar în nordul Ploieştiului, pe-o străduţă cu numele Transilvania, foarte aproape de şcoala unde avea „să înveţe să citească şi să scrie”: liceul Ion Luca Caragiale.

..Citeste mai departe..

Un centenar pianistic: DINU LIPATTI

 Prof. dr. muzicolog Alexandru Bădulescu a scris o nouă şi memorabilă pagină în Istoria Muzicii româneşti, duminică / 12 martie 2017, sub cupola Casei muzeale „Paul Constantinescu”, unde, alături de un devotat public meloman, domnia sa a celebrat împlinirea a o sută de ani de la naşterea pianistului Dinu LIPATTI.

Meteorul

Dinu Lipatti a strălucit pe firmamentul pianisticii continentale, graţie geniului cu care s-a născut – la 19 martie 1917, în Bucureşti, geniu pe care l-a etalat cu forţa orbitoare a fulgerului, timp de 33 de ani, până în ziua de 2 decembrie 1950 – când traiectoria pământeană a acestui meteorit s-a frânt definitiv, sub cerul Genevei! Destinul l-a ales pentru a scutura lume de lenea şi răutatea în care se complace de secole, să îi descopere dumnezeiasca frumuseţe care se ascunde uneori în ea, MUZICA, lăsându-ne-o, cu dovezi uimitoare, în dramaticul memento: „Nu vă serviţi de muzică, ci serviţi-o!”.

..Citeste mai departe..

La Centenarul lui Mircea Ionescu Quintus, BANCHETUL EPIGRAMIŞTILOR

Sâmbătă, 18 martie 2017, scriitorul Mircea Ionescu Quintus împlineşte vârsta de O sută de ani!!! În onoarea distinsului om politic şi om de cultură, confraţii de  breaslă – Uniunea Epigramiştilor din România – invită publicul simpatizant la „Banchetul Epigramiştilor”.

Iniţiatorii

Dovada că Mizilul a intrat pe orbita umorului mondial, ne-o confirmă volumul intitulat „QUINTUS 100 %”, editat la „Opera Magna” din Iaşi, la începutul anului 2017, pus la cale şi îngrijit de domnii prof. dr. Laurenţiu Bădicioiu şi prof. Victor Minea – fondatori ai Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”. Coperta cărţii adaugă sub titlul amintit, altele – ajutătoare, explicând destinaţia conţinutlui său: „Peste 100 de epigrame”, „Peste 100 de epigramişti”, „1 Quintus”.

..Citeste mai departe..

O Ştiinţă activă: ANTROPOLOGIA

De câţiva ani, Societatea Prahoveană de Antropologie Generală editează, sub egida Centrului Judeţean de Cultură Prahova o culegere de lucrări elaborate de specialişti ai acestui complex domeniu, apariţia lor în viaţa publică prilejuind tot atâtea reuniuni – găzduite tradiţional de Palatul Culturii din Ploieşti.

Calendar

Numărul 1/2015 a fost lansat pe 2 III 2016, în sala de lectură „Nichita Stănescu”; Numărul 2 / 2016 lansat pe 16 II 2017, în sala „Orion”.

Argumente

Intitulată „Anuar”, publicaţia Socetăţii Prahovene de Antropologie Generală a apărut sub patronajul iniţiatorilor. În preambulul la ediţia nr. 1, Dragoş Grigorescu schiţează coordonatele de lucru ale revistei, pe scurt, astfel: „Profilul revistei îmbină atât rafinamentul şi rigoarea limbajului ştiinţific cât şi cordialitatea unei comunicări deschise, directe cu cititorul dornic de cunoaştere şi înţelegere” (Profil)

..Citeste mai departe..

Acum 151 de ani, NOAPTEA ULTIMULUI VODĂ

Februarie soseşte pe la noi cu frigul spăimos generând sintagma „Fe...Martie”. Un Februarie istoric a sugerat replica „Mă cunoaşte dom’ Nae de la unsp’ce fevruarie”, pe care Cetăţeanul trumentat din „O scrisoare pierdută” a consacrat-o, iar politicienii o perpetuează

Preambul

Dacă se va fi petrecut cu adevărat pierderea scrisorii în contextul genial al piesei lui Nenea Iancu, aşa cum ne demonstrează – documentat – dl profesor Octavian Onea, în memorabila d-sale carte „Au fost Ploieştii urbea „Scrisorii pierdute?”, apărută la editura Premier în 2008,

..Citeste mai departe..

Ediţia jubiliară a Festivalului „ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL”

Ultima zi de sâmbătă a lunii ianuarie 2017, 28, a ocazionat, pentru a X-a oară consecutiv, ridicarea cortinei pe scena umorului românesc, în oraşul cândva al celebrei Fabrici de Mobilier Tapiţat RELAXA, cu prilejul ediţiei jubiliare  a Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”.

 „Naşul”

          Numele Festivalului – de 10 ani devenit renume! – îl datorăm remarcabilului publicist interbelic, dramaturg şi poet George Ranetti, născut la Mizil pe 19 octombrie 1875, decedat pe 2 mai 1928 la Bucureşti, autorul comediei teatrale „Romeo şi Julieta la Mizil” – „Parodie de situaţii shakespeariene în condiţiile provinciei natale a scriitorului” (cf. Dicţionarului Personalităţilor Prahovene, ediţia 2003, pag. 323).

..Citeste mai departe..

În ajunul centenarului vieţii sale, la Mizil a fost sărbătorit MIRCEA IONESCU QUINTUS

Sâmbătă, 28 ianuarie 2017, liberalul şi scriitorul Mircea Ionescu Quintus a fost sărbătorit în ajunul împlinirii apropiatului centenar de viaţă, ediţia a X-a a Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” fiindu-i dedicată în exclusivitate. 

Pleiada  Mizil

Ctitorii Festivalului „Romeo şi Julieta la Mizil”, profesorii Victor Minea şi Laurenţiu Bădicioiu, eminenţi dascăli ai Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil, au invitat, la fiecare din cele zece ediţii ale acestui prin excelenţă evenimemt de talie europeană, câte o personalitate a Culturii şi Ştiinţei româneşti, atrăgând, astfel, valori naţionale în efortul de educare şi formare a noilor generaţii de elevi născuţi în oraşul a două mari nume ale acestei localităţi: Leonida Condeescu, primar al Mizilului şi George Ranetti, dramaturg, poet şi publicist, autorul comediei dramatice „Romeo şi Julieta la Mizil”.

..Citeste mai departe..

De Ziua Culturii Naţionale, MIHAI EMINESCU

Duminică 15 Ianuarie 2017, ora 11 a. m., rotonda Casei memoriale „Paul Constantinescu! din Ploieşti a fost arhiplină, invitaţii maestrului Alexandru Bădulescu – directorul Muzeului – luând parte la a 167-a aniversare a naşterii Poetului Mihai Eminescu.

La general

Venerabilul doctor în Muzicologie Alexandru Bădulescu (pe 20 februarie împlini-va 88 de ani – să ni-l ţină Dumnezeu sănătos!) „a recidivat” din nou, în viaţa culturală a Ploieştiului, oficiind Ziua Culturii Naţionale cu evocarea Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, în spaţiul aristocrat al Casei cândva templul compozitorului Paul Constantinescu. Lumea subţire a urbei a ocupat până la refuz saloanele clădirii şi azi în reparaţii exterioare, să admire plina de vervă conferinţă a amfitrionului şi apoi să plutească pe aripile Poeziei, împreună cu dl prof. Nelu Stan, pe ale Epigramei, cu dl ing. Constantin Tudorache, apoi, pe ale marii Muzici susţinută de minunaţi muzicieni ai Colegiului de Arte „Carmen Sylva”!             

..Citeste mai departe..

    1 2 3 4 5