Ultima editie tiparita in format pdf

171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu


Pe 15 ianuarie 2021 se împlinesc 171 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, supranumit și „Luceafărul poeziei românești”. Din acest motiv, data de 15 ianuarie a fost aleasă ca fiind şi Ziua Culturii Naționale.
Mihai Eminescu este autorul celui mai lung poem de dragoste omologat de Academia Recordurilor Mondiale – Luceafărul. Marele poet a început să îl scrie în 1873 și l-a publicat peste 10 ani, în 1883.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel
..Citeste mai departe..

Părintele rachetelor de la Crângul lui Bot: GENERALUL COSTICĂ DRĂGHICI

 A.G.I.R. – Asociaţia  Generală a Inginerilor din România a iniţiat prin S.I.M. – Societatea Inginerilor Militari întocmirea unei MONOGRAFII a PERSONALITĂŢILOR ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII MILITARE ROMÂNEŞTI, în două volume, veritabil DICŢIONAR de astfel de monografii – ale ofiţerilor superiori de profesie ingineri, cu alte cuvinte ingineri activi în Armata României, în diferite locuri din Ţară şi în specialităţi tehnice militare diverse. În galeria acestora PERSONALITĂŢI, din Istoria Militară a României are onoare să facă parte şi domnul general COSTICĂ DRĂGHICI, personalitate a vieţii ştiinţifice şi militare prahovene, prin cariera pe care a desfăşurat-o strălucit, cu remarcabila sa realizare, intrată în Istoria Tehnicii Militare româneşti:  ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE ŞI REPARAŢIE A TEHNICII DE RACHETE, amplasată la Crângul lui Bot. 

Monografia-Dicţionar

Oportunitatea acestei lucrări cu caracter enciclopedic o remarcă preşedintele AGIR prof. univ. EurIng dr. ing. dipl. DHC Mihai Mihăiţă, într-un sugestiv „Cuvânt înainte” , în care pune în undă înţelepciunea antică privitoare la existenţa cât mai îndelungată a ţării, citându-l pe Publius Flavius  Vegetius Renatus, învăţat din secolul al III-lea după Hristos: „Si vis pacem, para bellum”, adică

..Citeste mai departe..

Cronica literară: FERICIREA CA O DIMINEAŢĂ PLOIASĂ

 Prospeţimea francă a poemelor publicate sub acest titlu – el însuşi o fragilă clipă reflectată austral în zorii  zilei ce vor fi succedat bucuriei de o ascunsă superbie –, de Geo Galetaru, la editura „Limes” în 2916, desenează conturul magic al poetului care, în viziunea  confratelui de liră, Victor Sterom, aspiră să atingă vârful muntelui care  – atins numai de Mihai Eminescu – este POEZIA. „Urcuşul” spre culme îl jalonează editorul volumului în discuţie, ataşând „hrisovul” celor 26 de volume apărute din 1981 încoace, prolifică panoplie a creaţiei redactorului şef al publicaţiei „Sintagme Literare”, hrisov sui-generis poematic: „Inefabila ninsoare”, / „Alfabetul mirării”, /„Vară de crini”, /„Înduplecarea nopţii”, / „Steaua ta, copilărie”, / „Epifanii pentru Daniel”, / „Cântec pentru somn şi drum”, / „Voci din penumbră”, / „Lacrima seninului”, / „Colivia de aur”. / „Lecţia despre îngeri”,  „Dincolo de nerostire”, / „Calea spre lume”, / „Memoria fulgerului”, / „Întâmplările simple”, / „Cei ce se întorc spre seară”, / „Hai să ne jucăm de-a rima”, / „Umbra şi timpul”, / „Mesagerul obscur” – cărora, altele s-au fost adăugate „construcţiei” sugerate aici.                                                                                             

..Citeste mai departe..

O poveste reală: „ÎN AFARA CUTIEI”

 De mii de ori trecusem pe lângă o clădire lingă şi sobră ca un vapor ancorat la cheu, în drumurile către Bucureşti şi retur, clădire situată în muchia DN 1, la 9 kilometrii de urbea „Aurului Negru”. A trebuit să apară elogiul unei lumi – a copilăriei –, adus de o îndrumătoare în Artă, o elevă şi un  maestru al Artei plastice – reunite de îndemnul dumnezeiesc al Frumosului, pentru a avea norocul să „urc pe „vaporul” amintit, într-o seară fastă, de poveste.

 „O lume minunată…”

  …Primul vers al faimosului şlagăr-emblema muzical-vocală a de curând răposatului cântăreţ Mihai Constantinescu, m-a trimis în cealaltă parte a rimei versului 2, „de jucării” amintind de rima versului 4, „pentru copii”! Copleşit de candoarea la o scară unde efervescenţa imaginaţiei infantile atinge fantasticul, am pătruns printre talentaţii elevi ai Şcolii gimnaziale din Româneşti, autori ai peste 200 de desene lucrate de aceştia – mici  artişti plastici – şi reunite într-o expoziţie de toată frumuseţea, învăluită într-un umor discret, eminamente nativ.

..Citeste mai departe..

Interviu cu profesor Roxana Stan

Distinsă Doamnă profesoară Roxana Stan, vă mulţumesc pentru bună-voinţa conversaţiei acceptată în foarte responsabila funcţie de directoare a Colegiului Nicolae Grigorescu – instituţie şcolară de un prestigiu pe care Centenarul recent sărbătorit îl definesc drept „O carte vie a învăţământului românesc”! Îngăduindu-mi  această apreciere; cum aţi rezuma clipa aceea de maximă trăire?

Un moment de împlinire în existenţa zbuciumată a şcolii. În calitate de strănepoată a primului director al şcolii am avut o misiune grea. Am dorit să fie o răsplată a eforturilor înaintaşilor pentru a clădi o şcoală trainică la Câmpina.

- Despre semi-Centenar ce vă amintiţi?

- Ştiu că a fost marcat evenimentul prin amplasarea unei plăci aniversare şi mai ştiu că abia se schimbase numele şcolii din Dimitrie Barbu Ştirbey în Nicolae  Grigorescu.

- Dar despre cei 75 de ani?

- În 1994 eram profesor titular în Liceul N. Grigorescu. Am venit în 1991 cu o completare de catedră, iar din 1.09.1994 , prin concurs, cu toată norma.

..Citeste mai departe..

În Pietroşanii de Prahova, UN OM, O BISERICĂ, O VIAŢĂ!

Meseria de reporter e fabuloasă; ai tot timpul dinaintea ochilor şi, prin rezonanţele ei, o lume şi feluritele ei scene, care îţi dau sensul acelei existenţe – trăită la faţa locului. Notată în agendă, ea trece în seama metamorfozelor pe care inspiraţia / imaginaţia o distilează în timpul în care o transpui pe hârtie / pe ecranul miraculos al calculatorului. Maşina în care mă duce scriitoarea Ana Hâncu, în comuna sa natală Pietroşani, 15 kilometrii dincolo de Ploieşti, are localitatea părintească drept  ţintă. Secvenţele – în plin august 2019 – se  succed emoţional…

Prima

Pe drumul copilăriei de odinioară, Ana Hâncu tresare, glasul deprinde acutele aducerii aminte… „Iată, stimate domnule ziarist, primele case pe partea dreaptă a drumului, iată şi gardul care împrejmuieşte fostul cămin al bunicilor din partea tatei… O fundaţie veche…”, părinţii „au turnat-o pentru fratele meu”… „Noul cămin pe care era atunci casa, un teren arabil de 1,5 ha… avea de toate: porumb, lucernă, pepeni, cartofi, zarzavaturi…”

A doua

„În preajma acestui loc” - scump Anei Hâncu, iau act, zona „îmi aminteşte tragedia familiei mele, în ziua de 10 iulie 1941”… Vocea devine gravă, durerea o înăbuşe… După aproape 80 de ani, se ridică din memorie; a scris-o, o povesteşte în lucrarea dumisale „Leagănul copilăriei”, din care notez telegrafic: „Bunicul patern abia se aşezase în noua casă, cu cei tei fii ai lui… Familia se pregătea de culcare…  

..Citeste mai departe..

Pelicule despre Revoluţia din 1989, la Festivalul Les Films de Cannes a Bucarest

Proiecţia filmelor "De Crăciun ne-am luat raţia de libertate" de Cornel Mihalache şi "Videograme dintr-o Revoluţie" de Andrei Ujică şi Harun Farocki, precum şi dezbaterea "România. 30 de ani mai târziu" au prefaţat joi seara, la cinemateca Union, cea de-a zecea ediţie a Festivalului Les Films de Cannes a Bucarest. La Q&A-ul şi dezbaterea care au urmat proiecţiei filmelor au participat regizorii Cornel Mihalache şi Andrei Ujică, dramaturgul Matei Vişniec, arhitectul Dorin Ştefan şi Octavian Ursu, cetăţean german de origine română recent ales primar în oraşul Görlitz.

Regizorul Cornel Mihalache a povestit că pe 22 decembrie 1989 a făcut parte din prima echipă Sahia Film "care a ieşit în stradă la filmare" şi "a fost o experienţă foarte interesantă".

Andrei Ujică a afirmat că "mobilul personal" al peliculei sale era să facă pentru el însuşi filmul evenimentelor din decembrie 89, din sentimentul de vină că nu a putut să fie în ţară, la vremea respectivă fiind în Germania.

..Citeste mai departe..

Galele Teatrului Studenţesc “Seri în lumea Thaliei”, la Ploieşti

Casa de Cultură a Studenţilor Ploieşti organizează, în perioada 10 – 12 octombrie 2019, cea de-a XV-a ediţie a GALELOR TEATRULUI STUDENŢESC „SERI ÎN LUMEA THALIEI”.

Partenerii evenimentului sunt: Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti, Primăria oraşului Buşteni, Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Buşteni şi Liga Studenţilor din Centrul Universitar Ploieşti. Spectacolul – concurs are ca motto „Teatrul mi se pare un templu, iar spectacolul un ritual închinat fiinţei, lumii, semenului nostru”.

PROGRAMUL GALELOR TEATRULUI STUDENŢESC „SERI ÎN LUMEA THALIEI” este următorul:

•       JOI, 10 OCTOMBRIE 2019, ORA 19.30, sala de spectacole a Centrului Cultural „Aurel Stroe” din Buşteni: Spectacolul „AUTO. PARCĂ NU ÎŢI MAI E RUŞINE CU TATUAJELE TALE” de George Lucian Ciobanu, prezentat de trupa de teatru „Bacteria H” a Casei de Cultură a Studenţilor Braşov.

..Citeste mai departe..

Limba Română la Ziua ei, „CA UN FAGURE DE MIERE”

Ploieşti. Casa muzeală Paul Constantinescu a sărbătorit sâmbătă – 31 August 2019, sub patronajul  maestrului Alexandru Bădulescu, Doctor în Muzicologie, Ziua Limbii Române.

Icoană

        Limba Române este, laolaltă cu rugăciunea TATĂL NOSTRU şi cuvintele MAMĂ şi TATĂ, icoana trecerii noastre prin viaţă.  Ziua ei – 31 august – ne prilejuieşte reuniuni felurite, poetice şi muzicale. În Prahova, ea a rezonat pe unde Cultura încă mai este pasiune şi devotament, încă este izvor de românitate şi de implicit patriotism.

Repere

După Câmpina, animată încă de poetul şi publicistul Florin Dochia, Ploieştiul a ţinut să se ridice la cota prestanţei, sub cupola casei unde a trăit şi compus Paul Constantinescu (30 VI 1909-20 XII 1963), prin strădania maestrului Alexandru Bădulescu. Repere în viaţa Culturii prahovene, cu extensii într-a ţării, acestor erudiţi domni  le rămânem recunoscători pentru emulaţia, neodihna,  şi calitatea  petrecerii Zilei Limbii Române, drept imperioasă clipă de păzire şi tezaurizare a graiului matern.   

..Citeste mai departe..

În ajunul Zilei Limbii Române, MARATONUL POETAŞTRILOR – 2019

Sala Bibliotecii Dr. C. I. ISTRATI a Câmpinei a rezonat, sâmbătă 24 august 2019,  între orele 11 şi 15, în tonalitatea majoră a POEZIEI, căreia i-au dat plusul de culoare cântecele folk şi epigrama. Acţiunea se înscrie în proiectul permanent al instituţiei, sub genericul „Lecturi publice”. 

Gazdele

Directoarea Bibliotecii, poeta şi traducătoarea Liliana ENE, împreună cu grupul colaboratoarelor sale, au primit invitaţii încă de pe la orele 10 şi jumătate, oferindu-le un spaţiu generos, comod, şi răcoros, fiecare scaun având câte un exemplar al publicaţiilor apărute sub egida Societăţii Scriitorilor Prahoveni, URMUZ (nr. 5-6 / 2019) şi REVISTA NOUĂ nr. 2 / 2019, redactate electronic – de 16 ani! - de poetul şi publicistul Florin Dochia. Moderatori ai evenimentului, au fost Liliana Popescu şi Florin Dochia. Întreaga echipă s-a remarcat prin eleganţa şi afectivitatea oferite sui-generis oaspeţilor, ediţia 2019 fiind, pe cât de silenţios-variată, pe atât de selectă.

Prezenţe de marcă

Evenimentul a reunit vreo 35 de poete şi poeţi, dominante fiind primele, în atmosfera de Carte – pe care venerabila Bibliotecă – la aproape 70 de ani – o întreţine cu sfinţenie.

..Citeste mai departe..

FIUL LUI BACOVIA

Acribic cu o cât de obişnuită hârtiuţă, un carton oarecare, cu anii asemenea mostre ale arivismului de care un colecţionar de documente „se îmbolnăveşte”, am descoperit într-un plic vreo câteva schiţe desenate la repezeală, acum aproape 40 de ani, după figura lui Gabriel – fiul poetului George Bacovia. Datate  „5 XII 1982 Buşteni”, o zi de duminică, aceste desene „dintr-o bucată” păstrează anatomia – moştenită din părinţii lui. Se ştiu liniile ei – a acelui Gabriel Bacovia marcat, din păcate, ereditar, pe de o parte, de trăsăturile arborelui din care a răsărit, pe da alta, de povara renumelui, în deosebi al tatălui său, amprentat şi de însuşirile transmise de gena aceleia care i-a dat viaţă: Agata Grigorescu Bacovia.

        În ceaţa izbucnind sacadat din vălătucii lulelei, am surprins, în câteva contururi, interiorizările personajului – tot timpul în monotonia unei tristeţi dusă şi uitată pe gânduri, sonorizată de versurile sale citite monosilabic, cu vocea aidoma aceeaşi a autorului „Plumb”-ului.

..Citeste mai departe..

    1 2 3 4 5