Ultima editie tiparita in format pdf

Cronica de Artă plastică: SALONUL DE TOAMNĂ 2017


Încă o Toamnă pe şevaletele pictorilor prahoveni, de unde au parvenit lucrările expuse pe simezele Galeriei de Artă din centrul Ploieştiului, probabil ultima – urmare intenţiei Primăriei de a o muta, pe motiv de... seismicitate periculoasă, nimeni nu ştie unde - în sediul acestei oaze de reală frumuseţe care, oferită de comunişti, de vreo 50 de ani, este singura ce adaugă speranţelor noastre, culorile şi formele, de la un vernisaj la altul, remarcabile.

Simfonie a nuanţelor preparate cu migală şi vocaţie, pe ovalul din placaj al paletei, a volumelor în arhitecuri mereu altele, Salonul de Toamnă 2017 s-a văzut privit şi admirat de suflarea Filialei UAP-ului locală, precum şi de alte persoane adiacente la această lume, pe care gusturile l-au analizat în varietatea lui inerentă.

..Citeste mai departe..

Ipostaze spirituale cu MAICA BENEDICTA

Zoe Dumitrescu Buşulenga, 1920-2006, istoric literar, eminentă profesoară universitară de Literatură Comparată la Bucureşti, eseistă, membră a Academiei Române, a Academiei Britanice Europene, membră corespondentă a Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte din Paris,  personalitate a Culturii Române, care şi-a încheiat viaţa la mânăstirea Putna, sub numele monahic de Mica Benedicta.

Edict tombal

„La 5 mai 2006, în Duminica Mironosiţelor, a trecut la cele veşnice Zoe dumitrescu Buşulenga – Maica Benedicta. La pomenirea de şapte ani a marii profesoare, adevărată purtătoare de mir a cuvântului lui Dumnezeu, Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” (întemeiată de un grup cu acad. Dan Hăulică în frunte, cf. Arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul mânăstirii Putna) editează două volume de interviuri şi dialoguri „Credinţe, mărturisiri, învăţăminte” şi „Să nu pierdem verticala” – cu nădejdea că astfel continuă slujirea pe care Maica Benedicta a împlinit-o cu toată dăruirea: creşterea spirituală a unor generaţii întregi, chemate rodnic înspre cugetul drept şi credinţă”.        

..Citeste mai departe..

Cronica de Artă plastică: SENTIMENTE

  O astfel de stare – multiplicată  - am  trăit printre pânzele şi sculpturile expuse pe simezele SALONULUI DE PRIMĂVARĂ 2017, vernisat joi 4 mai, spre seară, cu prezenţa masivă a autorilor lor, în atmosfera Galeriei de Artă din Ploieşti, prezidată de maestrul Marcel Bejgu – preşedintele Filialei prahovene a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Varietatea şi valoarea – coordonatele expoziţiei-eveniment tradiţional în viaţa artistică a urbei-capitală de judeţ, au consonat în ansamblul Salonului, cu elocvenţa expresiei coloristice îmbărţişată de solitudinea construcţiei în suprafeţe şi volume. 

Cu fiecare ediţie a Sloanelor – de Primăvară şi respectiv de Toamnă – vocaţia pictorilor, a graficienilor şi a sculptorilor prahoveni aduce un reviriment. Ediţia 2017 a revelat propensiunea către un altfel de  Frumos! Câte exponate, atâtea stări – atâtea sentimente, clipe briliante pentru retine şi spirit.

..Citeste mai departe..

Un scriitor printre oameni: CAMIL PETRESCU ÎN ŞCOALĂ

 Pe 13 mai 2017 s-au împlinit 60 de ani de la moartea scriitorului Camil Petrescu, rămas în Istoria Literaturii noastre Naţionale fecund romancier, poet, eseist, dramaturg şi publicist.

Notă biografică

S-a născut pe 9 aprilie 1894 în Bucureşti şi a murit – scrie Marian Popa în al său „Dicţionar de literatură română, editura Albatros 1977, apărut în 80.000 de exemplare! – pe 14 mai 1957 în Bucureşti. „Orfan din anul naşterii, e crescut de o femeie de serviciu. Studiile secundare la secţia reală a liceelor „Sf. Sava” şi „Gh. Lazăr” (1906-1913).

..Citeste mai departe..

Rezonanţe: FLOREŞTII LUI PRAGER

Aşezată fericit între Şoseaua Naţională E 60, devenită DN 1, calea ferată Ploieşti – Predeal – Braşov, şi albia răului Prahova, comuna Floreşti a intrat în istorie prin TABĂRA primei armate a PRINCIPATELOR DUNĂRENE, la 23 august 1859, prin Moşia Cantacuzino şi palatul MICUL TRIANON, ridicat între 1906 şi 1913,  datorită şi primei fabrici de anvelope din România şi Sud-Estul Europei,  BANLOC B. GOODRICH.

Pantheon

Plecând de la situarea Floreştiului (pământuri încă din secolul XIV stăpânite de boieri autohtoni) în contextul străvechi al domnitorului Radu Şerban (1601, 1602-1611), o monografie din 2006 a localităţii menţionează aşezarea ginerelui acestui Vodă valah, „marele postelnic Constantin Cantacuzino” (1598-1663), „La Mărginenii de Jos şi Filipeştii de Târg”. Au urmat mari prezenţe floreştene: generalul Ioan Em. Florescu (1819-1893), ministru de Război şi prim-ministru, văr cu soţia lui Nicolae Bălcescu (1819-1852), Luxiţa Florescu (1816-1899). Grigore Alexandrescu (1810-1885), secretar al domnitorului George Bibescu (1842-1848), dr. Ion Cantacuzino (1863-1934), domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1820-1873),  Gheorghe Grigore Cantacuzino, alias Nababul (1832-1913), acad. Grigore Ionescu (1903-1994), George Enescu (1881-1855), Maria Cantacuzino-Enescu (1878-1968), prinţesă Rosetti-Tescani, fiul ei, aviator Constantin (Bâzu) Cantacuzino (1904-1958) şi fiica ei, Alice (ambii, cu Mihai Cantacuzino), (1899-1979). Contemporan cu ultimele 4 personalităţi, inginerul şi profesorul Emil Prager, protagonistul acestui reportaj.

..Citeste mai departe..

Prin Istoria României, SFÂNTA ZI 10 DE MAI!

Se dedică domnilor Ing. Alexandru Profirescu şi Alexandru Chivu, bibliofil.  

          Ziua de 10 Mai este unul din reperele care au rămas în „Marea Carte a Neamului – Istoria”, sintagmă  din „Românii supt Mihai Voievod Viteazu”, de Nicolae Bălcescu.

           Mai 1866

          În cartea sa, REGELE CAROL AL ROMÂNIEI, POVESTEA UNEI VIEŢI, Editura Corint, 2014, (traducere de Roland Schenn) scriitoarea de origine germană Mite Kremnitz, soţia dr. Wilhelm Kremnitz, cumnatul lui Titu Maiorescu, scrie:

”(...) Atunci când Prinţul Carol (născut la 28 aprilie 1839) a debarcat, era Duminica Rusaliilor şi o sărbătorească  bucurie cuprinsese Dunărea întreagă şi se revărsase peste Turnu Severin. (...) În luna lui mai a anului 1866, când a ajuns în preafrumoasa lui ţară, când a poposit pentru puţină vreme la Turnu-Severin şi mai apoi şi-a continuat, toată noaptea, drumul către capitală într-un poştalion, alături de Brătianu, Prinţul trebuie să se fi gândit că toată acea întreprindere a sa era un lucru din cale-afară de îndrăzneţ, o dovadă de mare curaj. (...)

..Citeste mai departe..

Cartea de Istorie: PLOIEŞTI – MAGNA-CARTA

 Uriaşul proiect editorial MAREA CARTE A PLOIEŞTILOR, iniţiat şi monitorizat de dl ing. Constantin Trestioreanu, preşedintele Societăţii Culturale PLOIEŞTI-MILENIUL III şi onorabila d-sale Societate, a revenit în actualitate prin apariţia, sub aceleaşi fericite auspicii, prin volumul II, ECONOMIA, sub redacţia domnilor prof. dr. Gheorghe Marinică şi ing. Constantin Trestioreanu, în cursul anului 2016. Volumul I, apărut prin 2012, lansat – cu sesiune de referate şi coumincări – în aula Bibliotecii Academiei Române, în februarie 2014, cu participarea multora dintre redactorii acestei imense lucrări, urmîtoarea,   în vara 2014, în sala Europa a Consiliului Judeţean Prahova, tratează „istoria, populaţia, urbanismul, administraţia, serviciile publice şi domenii adiacente care conturează fizionomia unei aşezări de talia Ploieştilor”. „Volumul al II-lea descrie „întreaga viaţă economică a Ploieştilor, în context naţional şi mondial”. (Din „Cuvânt înainte”, de acad. Mircea Petrescu). 

Pe parcursul a pesre 900 de pagini, Secretariatul redacţional – Gheorghe Marinică, Marian Chirulescu, Dorin Stănescu şi Polin Zorilă – a asamblat studiile semnate astfel: Partea I – Agricultura, de Gheorghe Marinică; Partea a II-a, Comerţul, de Laura-Cristina Geală; Partea a III-a, Meşteşugurile şi Industriile, de Constantin Vrânceanu; Partea a IV-a, Construcţiile, de Constantin Ilie; Partea a V-a, Transporturile şi Telecomunicaţiile, de Dorin Stănescu; 

..Citeste mai departe..

Vremelnică trecere prin PLOPENI

Sat devenit oraş muncitoresc, localitatea Plopeni trăieşte departe de lumea dezlănţuită, în liniştea pădurii urmaşă a Codrilor Vlăsiei. Istoria a trecut şi pe-aci, cu oameni construind destine.

O istorie

Doxatul op al profesorului şi istoricului Octavian Onea, „Comentarii şi contribuţii la Dicţionar(ul) istoric al Judeţului Prahova”, apărut în 2006 la editura Pygmalion, ne relatează povestea aşezării din inima pădurii străbătute de calea ferată Buda-Slănic. Ascultaţi-o: „Vlad Dracul vv. întăreşte, la 23 Aprilie 1441, jupânului Stan Moenescul cu 5 feciori ai lui: Moian, Stoica, Sin, Vlad şi Mihail şi copiii lui Moian: Aldea şi Moian, fii, şi  Stanca fată, şi Stoica: Şerban, Coman şi Mihail, ocină „jumătate de Cioruş în Ţara Românească şi a treia parte din Mislea şi a treia parte de la Plopeni şi jumătate din Cocoreşti şi moşia lor de la Moeneşti... ca să le fie lor ocină şi moşie şi boerişag”, cu imunităţi: „din nice un feliu din marha lor să nu li să ia vamă domnească dintâi, nice din oi, nice din stupi, nice din porci, nice din găleată, nice din vinăriciu, nice din dijmă, nice din semănături, nice din livezi, nice din pomete, nice vamă din târgu şi să nu fie nice într-o gloabă domnească.

..Citeste mai departe..

În fiecare an, după Echinocţiu, NICHITA !

O carte cu şi despre Nichita Stănescu, apărută în decembrie 1984, sub egida revistei VIAŢA ROMÂNEASCĂ, a deprins trăsăturile şi calităţile unui muzeu – unul pe hârtie, 432 de pagini, alcătuit din cuvinte şi imagini. Alcătuitorul ei a fost scriitorul Ioanichie Olteanu.

Prilejul

 „În 1981, la împlinirea a 75 de ani de existenţă, revistei VIAŢA ROMÂNEASCĂ i s-a conferit prin Decret prezidenţial Ordinul MERITUL CULTURAL clasa I pentru „contribuţia adusă la afirmarea şi dezvoltarea artei şi literaturii româneşti, la înfăptuirea politicii culturale a partidului şi statului”, citim în subsolul paginii de gardă a masivului op – „Album memorial NICHITA STĂNESCU”. Promptitudine, mişcare inspirată – literar şi financiar – pentru a evoca uriaşa personalitate a Poetului Blond – locatar în nordul Ploieştiului, pe-o străduţă cu numele Transilvania, foarte aproape de şcoala unde avea „să înveţe să citească şi să scrie”: liceul Ion Luca Caragiale.

..Citeste mai departe..

Un centenar pianistic: DINU LIPATTI

 Prof. dr. muzicolog Alexandru Bădulescu a scris o nouă şi memorabilă pagină în Istoria Muzicii româneşti, duminică / 12 martie 2017, sub cupola Casei muzeale „Paul Constantinescu”, unde, alături de un devotat public meloman, domnia sa a celebrat împlinirea a o sută de ani de la naşterea pianistului Dinu LIPATTI.

Meteorul

Dinu Lipatti a strălucit pe firmamentul pianisticii continentale, graţie geniului cu care s-a născut – la 19 martie 1917, în Bucureşti, geniu pe care l-a etalat cu forţa orbitoare a fulgerului, timp de 33 de ani, până în ziua de 2 decembrie 1950 – când traiectoria pământeană a acestui meteorit s-a frânt definitiv, sub cerul Genevei! Destinul l-a ales pentru a scutura lume de lenea şi răutatea în care se complace de secole, să îi descopere dumnezeiasca frumuseţe care se ascunde uneori în ea, MUZICA, lăsându-ne-o, cu dovezi uimitoare, în dramaticul memento: „Nu vă serviţi de muzică, ci serviţi-o!”.

..Citeste mai departe..

La Centenarul lui Mircea Ionescu Quintus, BANCHETUL EPIGRAMIŞTILOR

Sâmbătă, 18 martie 2017, scriitorul Mircea Ionescu Quintus împlineşte vârsta de O sută de ani!!! În onoarea distinsului om politic şi om de cultură, confraţii de  breaslă – Uniunea Epigramiştilor din România – invită publicul simpatizant la „Banchetul Epigramiştilor”.

Iniţiatorii

Dovada că Mizilul a intrat pe orbita umorului mondial, ne-o confirmă volumul intitulat „QUINTUS 100 %”, editat la „Opera Magna” din Iaşi, la începutul anului 2017, pus la cale şi îngrijit de domnii prof. dr. Laurenţiu Bădicioiu şi prof. Victor Minea – fondatori ai Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”. Coperta cărţii adaugă sub titlul amintit, altele – ajutătoare, explicând destinaţia conţinutlui său: „Peste 100 de epigrame”, „Peste 100 de epigramişti”, „1 Quintus”.

..Citeste mai departe..

    1 2 3 4 5