Februarie soseşte pe la noi cu frigul spăimos generând sintagma „Fe...Martie”. Un Februarie istoric a sugerat replica „Mă cunoaşte dom’ Nae de la unsp’ce fevruarie”, pe care Cetăţeanul trumentat din „O scrisoare pierdută” a consacrat-o, iar politicienii o perpetuează

Preambul

Dacă se va fi petrecut cu adevărat pierderea scrisorii în contextul genial al piesei lui Nenea Iancu, aşa cum ne demonstrează – documentat – dl profesor Octavian Onea, în memorabila d-sale carte „Au fost Ploieştii urbea „Scrisorii pierdute?”, apărută la editura Premier în 2008,

Ultima zi de sâmbătă a lunii ianuarie 2017, 28, a ocazionat, pentru a X-a oară consecutiv, ridicarea cortinei pe scena umorului românesc, în oraşul cândva al celebrei Fabrici de Mobilier Tapiţat RELAXA, cu prilejul ediţiei jubiliare  a Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”.

 „Naşul”

          Numele Festivalului – de 10 ani devenit renume! – îl datorăm remarcabilului publicist interbelic, dramaturg şi poet George Ranetti, născut la Mizil pe 19 octombrie 1875, decedat pe 2 mai 1928 la Bucureşti, autorul comediei teatrale „Romeo şi Julieta la Mizil” – „Parodie de situaţii shakespeariene în condiţiile provinciei natale a scriitorului” (cf. Dicţionarului Personalităţilor Prahovene, ediţia 2003, pag. 323).

Sâmbătă, 28 ianuarie 2017, liberalul şi scriitorul Mircea Ionescu Quintus a fost sărbătorit în ajunul împlinirii apropiatului centenar de viaţă, ediţia a X-a a Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” fiindu-i dedicată în exclusivitate. 

Pleiada  Mizil

Ctitorii Festivalului „Romeo şi Julieta la Mizil”, profesorii Victor Minea şi Laurenţiu Bădicioiu, eminenţi dascăli ai Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil, au invitat, la fiecare din cele zece ediţii ale acestui prin excelenţă evenimemt de talie europeană, câte o personalitate a Culturii şi Ştiinţei româneşti, atrăgând, astfel, valori naţionale în efortul de educare şi formare a noilor generaţii de elevi născuţi în oraşul a două mari nume ale acestei localităţi: Leonida Condeescu, primar al Mizilului şi George Ranetti, dramaturg, poet şi publicist, autorul comediei dramatice „Romeo şi Julieta la Mizil”.

Duminică 15 Ianuarie 2017, ora 11 a. m., rotonda Casei memoriale „Paul Constantinescu! din Ploieşti a fost arhiplină, invitaţii maestrului Alexandru Bădulescu – directorul Muzeului – luând parte la a 167-a aniversare a naşterii Poetului Mihai Eminescu.

La general

Venerabilul doctor în Muzicologie Alexandru Bădulescu (pe 20 februarie împlini-va 88 de ani – să ni-l ţină Dumnezeu sănătos!) „a recidivat” din nou, în viaţa culturală a Ploieştiului, oficiind Ziua Culturii Naţionale cu evocarea Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, în spaţiul aristocrat al Casei cândva templul compozitorului Paul Constantinescu. Lumea subţire a urbei a ocupat până la refuz saloanele clădirii şi azi în reparaţii exterioare, să admire plina de vervă conferinţă a amfitrionului şi apoi să plutească pe aripile Poeziei, împreună cu dl prof. Nelu Stan, pe ale Epigramei, cu dl ing. Constantin Tudorache, apoi, pe ale marii Muzici susţinută de minunaţi muzicieni ai Colegiului de Arte „Carmen Sylva”!             

Luni, 9 Ianuiarie 2017, autorităţile administrative şi culturale ale Câmpinei au aniversat anul 514 al vârstei municipiului, vârstă atestată documentar. Evenimentul s-a petrecut în sala mare a Casei de Cultură „Geo Bogza”, situată – de 57 de ani – pe strada Griviţei la numărul 95.

Ceremonia

De faţă cu primarul Horia Tiseanu şi câţiva dintre membrii Consiliului Local, Alexandra Ioniţă, noua directoare a instituţiei-gazdă a prezentat oficialităţile, alături de care au luat loc istoricii Alin Ciupală, Codruţ Constantinescu, Gheorghe Modoianu, Marius Zaharia şi Gheorge Râncu. Programul – anunţat pe facebook şi prin afişe – a recomandat prezentări de marcă, susţinute de proeminente figuri ale vieţii spirituale a străvechiului târg şi vamă. Amintesc de profesorul Marcel Vlădeascu, autorul unei docte Prelegerii despre Câmpina, de doctorul în Istorie Gheorghe Râncu, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice, despre ultimul număr pe 2016 al ANUARULUI filialei Câmpina a S. S. I.,  apoi de un moment muzical susţinut de Ruxandra Brezeanu. Col. Marian Dulă a înmânat Diplome de „Cetăţean de Onoare” câtorva personalităţi, printre care: preotul paroh Petru Moga, Ion Alexe, campion la box, prof. Alin Ciupală şi Petru Purge, veteran de război şi maestru emerit al sportului.        

  Fizic, îmbătrânim cu încă un an, Spiritual, suntem însă egal mai tineri. Pentru că am ales grădinile oxigenate ale Artelor – plastice, muzicale şi literare. Artizanilor acestei „Grădini”, La Mulţi Ani!

Ianuarie: 2 – Clipe cu pictoriţa Maria Maciu, cu istoricul Alin Ciupală,  criticul literar Constantin Trandafir,  maestrul Valentin Ajder, managerul editurii EIKON,  criticul şi istoricul literar Ionel Necula,  poeta Coca Popescu,   pictorul Marcel Bejgu, prezidentul Filialei UAP Prahova. 3 – Idem, cu dr. Ion Şt. Baicu,  prof. Marian Chirulescu,  sculptorul Alfred Dumitriu,  dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului-Muzeu „Julia Hasdeu”,  ing. Ioan Dan Buzulică, eminenţa tehnologică a I.A.”Victoria”, fost director la „Anvelope” Turnu Severin, cu d-na Elena Murariu, preşedinta AMUS Câmpina. 8 – „Ziua Câmpinei”, 513 ani de atestare istorică, la „Geo Bogza”, cu dr. Gheorghe Râncu, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice Câmpina, cu istoricii Alin Ciupală, Şerban Băleanu, Gheorghe Bâlgă, Gheorghe Modoianu, Gheorghe Stanciu, Marius Zaharia, col. Ion Stamen, fost comandant al u.m. 0865, prof. Adrian Popescu. prof. Alexandru Blank. 11 – Dr. Constantin Dobrescu, Ploieşti, articol despre statuia lui Nicolae Filipescu,  în „Oglinda Literară”. 

Prima ninsoare a iernii 2016 mi-a reamintit copilăria pe malurile  Prahovei, cu „Naşterea Domnului” precedată de săniuşul şi găteala bradului de Crăciun, de colindele urmate de „Plugul cu şaisprezece bouleni”. Albul imens peste apele râului, între Călineşti şi Nedelea, m-a geruit în lunca Filipeştilor de Târg, pâna ce, sâmbătă, 13 decembrie 2016, am ajuns în interioarele Conacului Pană Filipescu.

Proiect inedit

Profesoara Maria Irimia (Nicolai), de la Liceul Teoretic din Filipeştii de Pădure, a conceput un Parteneriat educativ împreună cu Cenaclul „Trimbulins” din aceeaşi localitate, aplicat în spaţiul plin de istorie al Conacului „Pană Filipescu” situat – de vreo 400 de ani – în vestul Filipeştilor de Târg, conac devenit Muzeu, excelent restaurat de specialişti.

Avuţie planetară

Patrimoniu universal, opera pictorului Nicolae Grigorescu – născut  în 1838 la Pitaru – Dâmboviţa şi plecat dintre cei vii în vara lui 1907, în templul său din Câmpina, a rămas în posteritate şi prin seria de schiţe – desene în cărbune, peniţă şi creion, lucrate instantaneu, în periplurile care au fost pasionantele lui pribegii prin ţară şi străinătate. Alcătuind câteva cicluri care însumează 200 de asemenea lucrări, acest patrimoniu întregeşte, de curând, tezaurul artistic (picturile în ulei) pe care marele artist plastic român l-a lăsat la Câmpina, în incinta locuinţei sale, situată în curbura DN 1, care, sub denumirea de Bulevardul Carol I, străbate localitatea atestată documentar de peste 500 de ani!

Reporterul devine şi cronicar, îndată ce este de faţă la evenimentele în calea cărora el se iveşte fie invitat, fie aflând de pe la radio, de pe facebook ori dintr-un ziar. M-am transpus încă odată în acest personaj, însoţit de agendă, de telefonul mobil ca ochiul său fotografic şi, în meandrele sufleteşti mereu altele, notez câteva accente spirituale.

Bustul generalului

Ferventul om de cultură şi ofiţer superior în retragere, colonelul Marian Dulă a dezvelit de curând bustul generalului Alexandru Averescu, pe care, împreună cu autorităţile comunei Poiana Câmpina şi grupul de colegi din Asociaţia „Cultul Eroilor” a Câmpinei, l-au ridicat în centrul localităţii. Preşedinte al acestei Asociaţii, cercetător al istoriei României, artist plastic, dl Marian Dulă a reuşit această ispravă într-un context care, neîndoios, a stârnit curiozitatea şi mirarea unora, pe bună dreptate, fiindcă generalul Averescu nu are nici o legătură cu Poiana Câmpina.          

Motto: „Toma e din nou pe strada noastră! (Emil Stroian)

          Un Om printre oamenii cu suflet, conştiinţă şi ceva bani, care a copilărit în preajma lui Toma Caragiu, s-a aplecat asupra marii umbre a acestui uriaş actor de teatru şi de film, oficiind – sâmbătă, 29 octombrie 2016, orele 11-13 – un act al eternizării memoriei sale.  

          Scurt portret

          „Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925 într-o familie de aromâni (Nico Caragiu şi Atena Papastere Caragiu) originară din satul grecesc Hrupisti. Familia se stabileşte la Ploieşti, pe strada Rudului 144. În 1945, Toma Caragiu, după absolvirea clasei a VIII-a îşi va lua bacalaureatul la Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti” (text Invitaţie).