-Aţi început să să faceţi un număr special al revistei „Vatra veche”  dedicat lui Nichita Stănescu. Despre ce e vorba?

-N.B. Nichita Stănescu, ca şi alţi scriitori importanţi, are nevoie de a se întâlni mai des cu publicul. Eu am un cult al meu faţă de Nichita Stănescu şi amintirile mele legate de el sunt foarte vechi, din toamna lui 1979.

Abrevierea de sus rezumă în ea titulatura unuia din proiectele prin care Uinuea Europeană urmăreşte evoluţia şi conservarea valorilor civilizaţiei continentale, în temeiul unor prevederi legale, cu responsabilităţi pe termene apte să dezvolte capacităţi ce vor înfrunta veacurile. Un astfel de eveniment l-a dinamizat – cu uimitoarea d-sale energie – maestrul Alexandru Bădulescu, sâmbără / 17 septrmebrie 2016, sub cupola Casei muzeale „Paul Constantinescu” – străvechi templu al Eutherpei.

Tema reuniunii

Amfitrionul a expus asistenţei câteva amănunte lămuritoare, cu privire la tema evenimentului – de dimensiuni globale: „Rolul determinant al colectivităţilor locale în activitatea de definire şi protejare a patrimoniului cultural”. Vorbitorul a schiţat averea muzeală a lumii, vreo 500 de muzee, apoi pe-a noastră, a Prahovei, cu 20 de asemenea unităţi – splendorile numite Castelul Peleş, Muzeul Naţional al Petrolului, Casele memoriale Cezar Petrescu, Paul Constantinescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu şi unicul – bijuterie a planetei Pământ, Castelul Julia Hasdeu.                                                                  

Prima ediţie a Conferinţei Internaţionale SĂNATATE MENTALĂ – PSIHOLOGIE, MEDICINĂ ŞI ANTROPOLOGIE PENTRU CALITATEA VIEŢII (ICMH 2016) a avut loc în România, la Ploieşti, în perioada 9-11 septembrie 2016. Conferiţa a fost organizată în cadrul ediţiei a 27-a a Simpozionului “Timpul şi Omul”, la sediul Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova.

Scopul conferinţei a fost să adune laolaltă o vastă audienţă formată din practicieni în psihologie, medicină şi antropologie, ca şi din ştiințele conexe (educaţie, asistenţă socială etc.), experţi şi specialişti în politici din domeniul sănătăţii mentale. Temele sugerate au generat dezbateri susţinute şi fructuoase, ca şi oportunităţi de interacţiune între profesioniştii din aria sănătăţii mentale.

Conferinţa a fost creditată de Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Psihologilor din România, iar lucrările acceptate vor fi publicate într-un volum special, la Editura Universitară, prezentă în 46 de biblioteci academice din lume (WorldCat) şi inclusă de CNCS şi CNATDCU pe lista editurilor de prestigiu din România, categoria A2 pentru ştiinte sociale. După publicarea volumului, acesta va fi trimis către evaluare pentru indexarea în Web of Science (ISI).

 Preambul

După 22 decembrie 1989, Libertatatea – sub toate, absolut toate formele ei – a distrus (şi) EDUCAŢIA şi ÎNVĂŢĂMÂNTUL în gimnaziile şi liceele din România, între altele, prin eliminarea ISTORIEI din programele pregătitoare de elevi – viitori cetăţeni conştienţi de meandrele soartei Ţării lor! Comuniştii sunt acuzaţi de falsificarea extremă a Istoriei României, culminând, e adevărat, cu slăvirea demenţială a lui Nicolae Ceauşescu şi a analfabatei lui soţii. Capitaliştii, prin politrucii – mai toţi penali – ajunşi  miniştrii şi secretari de stat, ce fac? Aruncă  ISTORIA ROMÂNIEI în afara orelor de Educaţie şi Învăţământ gimnazial şi preuniversitar!!! Spiritul de colonizare a României este astfel înlesnit prin alungarea cunoaşterii Trecutului României, cum la fel se luptă – prin ambiţioase forţe oculte, alăturându-şi înverşunata ură iredenistă maghiară – pentru marginalizarea Limbii Române din competiţiile ştiinţifice şi culturale continentale.

Sâmbătă, 13 august 2016, pentru al cincilea an consecutiv, Societatea Scriitorilor Prahoveni a organizat Maratonul Poeziei – ediţia de Vară – în sala publică din aripa dreaptă a Cazinoului din Sinaia.

Melciada

A devenit tradiţie înghesuiala limuzinelor care pornesc, sâmbăta, în sus, spre Bucegi, pe asfaltul DN1, de la Câmpina până la Sinaia şi Predeal! Într-un veritabil „fluviu” automobilistic ne-am aflat sâmbără, 13 gustar, 5 persoane, plecând la 10 fără ¼ din Floreşti, să ajungem la Cazinoul sinăian cu cinci minute înainte de ora 12! „Coada” imensului şir era în Breaza, pe când „capătul”, gâtuit în centrul Comarnicului, se rărea de-aici – unde poliţiştii de serviciu, controlând traficul în sus şi-n jos, grăbeau, totuşi, ritmul  veritabilei „melciade” – „dăruită”, de un sfert de veac, într-o devastatoare minciunăraie, de guvernanţi, (şi) în privinţa autostrăzii Comarnic-Predeal. Din 5 în 5 metri să frânezi, apoi să ambalezi motorul, căpiezi pur şi simplu; riştă să fii lovit din spate şi să loveşti tu, pe cel din faţa maşinii tale – tot aşa, două ore – ore în care, într-o ţară condusă de patrioţi şi nu de lichele, parcurgi 250-300 de kilometrii!

-De câţi ani veniţi la această manifestare culturală de la Vălenii de Munte?

-La Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga” sunt pentru a patra oară şi de fiecare dată când am venit am avut sentimentul că vin la un izvor cu apă curată, rece, limpede pentru că rareori prinzi pe metru pătrat atât de multă „inteligenţie” românească, atâţi academicieni, atâţi oameni  de calitate. Cei din provincie nu au astfel de privilegii toată ziua. Şi de data aceasta, de la Eugen Simion şi până, să zic, Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj, care a venit în ultima zi, au fost mari personalităţi ale vieţii publice academice şi ştiinţifice din România şi atunci vii chiar ca să îţi încarci bateriile, nu pentru un an, de la o ediţie la alta, ci pe termen lung.

-Contează esenţial mesajele care se transmit aici!

-Ceea ce se întâmplă la Vălenii de Munte, în conferinţele pe care le susţin aceşti oameni minunaţi, sunt lucruri de esenţă.

Când Ion Creangă piludieşte întregii lumi, cât de proşti eram prin personajele poveştilor lui, în realitate hazul de necaz releva micimea majorităţii populaţiei noastre, datorată tarelor injectate minţii şi caracterului românilor, de lene, incultură şi mentalitatea căpătuirii. De-aci şi crasa lipsă de respect pentru marile valori ale Naţiei! Accentuată în toate vremurile, ca în cele ce urmează...

Probatoriu

Ziua de 15 Iunie – a morţii lui Mihai Eminescu, a reiterat, şi în 2016, interesul şi cultul faţă de memoria poetului nostru naţional, „Nepereche” – cum l-a definit George Călinescu în a sa Istorie a literaturii române din 1941, aşa cum ne dovedeşte lucrarea „Ipoteşti, Memoria unei case – Casa Memorială a familiei Eminovici”, apărută anul trecut, la Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, editor – Memorialul Ipoteşti.

Tsunami al ştirilor de cele mai uimitoare naturi, reţeaua Facebook aduce veşti fără egal, ceea ce, în spiritul simplei prudenţe, pune pe gânduri (şi din pricina unor inevitabile prejudecăţi), aduce îndoiala asupra veridicităţii conţinutului majorităţii lor. De unde şi dihotomia:  Facebook-ul = Minciunbook.

Confidenţă

Prin 1975, fuseseră condamnaţi la muncă corecţională doi tineri – un proiectant din Mizil şi un inginer informatician din Ploieşti, cu ispăşirea pedepselor – de 3 ani fiecare – în Fabrica de Anvelope „Victoria” Floreşti. Manieraţi, cu bun simţ, tipii au fost încadraţi, pentru cercetări şi întocmiri de proiecte tehnice, în schema Cabinetului Tehnic pentru Invenţii şi Inovaţii pe care îl conduceam atunci (1962-1989).  Experimentaţi în creativitatea tehnologică, Telu – proiectant la „Relaxa” şi Teodor – inginer calculatorist în Ploieşti, au elaborat teme cu aplicare în producţie şi au ajuns chiar inventatori.

Sâmbătă / 2 Iulie 2016, imensa livadă a Castelului Julia Hasdeu a rezonat, timp de 5-6 ore,  de glasurile invitaţilor sosiţi să evoce vieţile şi operele hasdeilor, prilejuite de „Ziua Juliilor” Magului de la Câmpina, Julia – soţia şi Julia – fiica, eveniment anual fabulos şi unic pentru Literatura şi Spiritualitatea românească.

          Oficialităţi

          Poftite să cuvânteze despre Juliile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, în versiunea 2016, câteva din personalităţile marcante ale Hasdeologiei au luat parte la a XXVI-a ediţie a „Sărbătorii Celor Două Julii”, în tonalităţile programului judicios întocmit şi prezidat de dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului Julia Hasdeu, faţă cu o asistenţă record, peste 200 de persoane luând loc în scaunele rânduite sub un cort alb foarte întins şi foarte primitor:                                                                                      

Aşezare odinioară cosmopolită,  legendară pădure de sonde între Diţeşti, Lazuri, Bucşani, Gura-Ocniţei şi Iedera, Morenii au rămas în istoria României începutului de secol XX, până pe la 1960, un mic „Texas”, graţie zăcămintelor de petrol şi de gaze pe care sorţii l-au aşezat.

          Etimologie

          Tatăl meu, Dumitru Bucur (1914-1994), sondor de meserie în arealul petrolier Filipeştii de Pădure-Moreni-Schela Mare-Gura Ocniţei-Şuţa-Valea Voievozilor şi, între XII 1953 şi XII 1954, sondor în primul echipaj de petrolişti români care au săpat circa 20 de sonde în deşertul Gobi – pendinte, atunci, de Republica Populară Chineză, mi-a povestit  că, în 1934, fiind ajutorul şoferului directorului rafinăriei „Aurora”, l-a văzut, vizitând Morenii, pe Panait Istrati.