Ultima editie tiparita in format pdf

În Pietroşanii de Prahova, UN OM, O BISERICĂ, O VIAŢĂ!


Meseria de reporter e fabuloasă; ai tot timpul dinaintea ochilor şi, prin rezonanţele ei, o lume şi feluritele ei scene, care îţi dau sensul acelei existenţe – trăită la faţa locului. Notată în agendă, ea trece în seama metamorfozelor pe care inspiraţia / imaginaţia o distilează în timpul în care o transpui pe hârtie / pe ecranul miraculos al calculatorului. Maşina în care mă duce scriitoarea Ana Hâncu, în comuna sa natală Pietroşani, 15 kilometrii dincolo de Ploieşti, are localitatea părintească drept  ţintă. Secvenţele – în plin august 2019 – se  succed emoţional…

Prima

Pe drumul copilăriei de odinioară, Ana Hâncu tresare, glasul deprinde acutele aducerii aminte… „Iată, stimate domnule ziarist, primele case pe partea dreaptă a drumului, iată şi gardul care împrejmuieşte fostul cămin al bunicilor din partea tatei… O fundaţie veche…”, părinţii „au turnat-o pentru fratele meu”… „Noul cămin pe care era atunci casa, un teren arabil de 1,5 ha… avea de toate: porumb, lucernă, pepeni, cartofi, zarzavaturi…”

A doua

„În preajma acestui loc” - scump Anei Hâncu, iau act, zona „îmi aminteşte tragedia familiei mele, în ziua de 10 iulie 1941”… Vocea devine gravă, durerea o înăbuşe… După aproape 80 de ani, se ridică din memorie; a scris-o, o povesteşte în lucrarea dumisale „Leagănul copilăriei”, din care notez telegrafic: „Bunicul patern abia se aşezase în noua casă, cu cei tei fii ai lui… Familia se pregătea de culcare…  

..Citeste mai departe..

Pelicule despre Revoluţia din 1989, la Festivalul Les Films de Cannes a Bucarest

Proiecţia filmelor "De Crăciun ne-am luat raţia de libertate" de Cornel Mihalache şi "Videograme dintr-o Revoluţie" de Andrei Ujică şi Harun Farocki, precum şi dezbaterea "România. 30 de ani mai târziu" au prefaţat joi seara, la cinemateca Union, cea de-a zecea ediţie a Festivalului Les Films de Cannes a Bucarest. La Q&A-ul şi dezbaterea care au urmat proiecţiei filmelor au participat regizorii Cornel Mihalache şi Andrei Ujică, dramaturgul Matei Vişniec, arhitectul Dorin Ştefan şi Octavian Ursu, cetăţean german de origine română recent ales primar în oraşul Görlitz.

Regizorul Cornel Mihalache a povestit că pe 22 decembrie 1989 a făcut parte din prima echipă Sahia Film "care a ieşit în stradă la filmare" şi "a fost o experienţă foarte interesantă".

Andrei Ujică a afirmat că "mobilul personal" al peliculei sale era să facă pentru el însuşi filmul evenimentelor din decembrie 89, din sentimentul de vină că nu a putut să fie în ţară, la vremea respectivă fiind în Germania.

..Citeste mai departe..

Galele Teatrului Studenţesc “Seri în lumea Thaliei”, la Ploieşti

Casa de Cultură a Studenţilor Ploieşti organizează, în perioada 10 – 12 octombrie 2019, cea de-a XV-a ediţie a GALELOR TEATRULUI STUDENŢESC „SERI ÎN LUMEA THALIEI”.

Partenerii evenimentului sunt: Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti, Primăria oraşului Buşteni, Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Buşteni şi Liga Studenţilor din Centrul Universitar Ploieşti. Spectacolul – concurs are ca motto „Teatrul mi se pare un templu, iar spectacolul un ritual închinat fiinţei, lumii, semenului nostru”.

PROGRAMUL GALELOR TEATRULUI STUDENŢESC „SERI ÎN LUMEA THALIEI” este următorul:

•       JOI, 10 OCTOMBRIE 2019, ORA 19.30, sala de spectacole a Centrului Cultural „Aurel Stroe” din Buşteni: Spectacolul „AUTO. PARCĂ NU ÎŢI MAI E RUŞINE CU TATUAJELE TALE” de George Lucian Ciobanu, prezentat de trupa de teatru „Bacteria H” a Casei de Cultură a Studenţilor Braşov.

..Citeste mai departe..

Limba Română la Ziua ei, „CA UN FAGURE DE MIERE”

Ploieşti. Casa muzeală Paul Constantinescu a sărbătorit sâmbătă – 31 August 2019, sub patronajul  maestrului Alexandru Bădulescu, Doctor în Muzicologie, Ziua Limbii Române.

Icoană

        Limba Române este, laolaltă cu rugăciunea TATĂL NOSTRU şi cuvintele MAMĂ şi TATĂ, icoana trecerii noastre prin viaţă.  Ziua ei – 31 august – ne prilejuieşte reuniuni felurite, poetice şi muzicale. În Prahova, ea a rezonat pe unde Cultura încă mai este pasiune şi devotament, încă este izvor de românitate şi de implicit patriotism.

Repere

După Câmpina, animată încă de poetul şi publicistul Florin Dochia, Ploieştiul a ţinut să se ridice la cota prestanţei, sub cupola casei unde a trăit şi compus Paul Constantinescu (30 VI 1909-20 XII 1963), prin strădania maestrului Alexandru Bădulescu. Repere în viaţa Culturii prahovene, cu extensii într-a ţării, acestor erudiţi domni  le rămânem recunoscători pentru emulaţia, neodihna,  şi calitatea  petrecerii Zilei Limbii Române, drept imperioasă clipă de păzire şi tezaurizare a graiului matern.   

..Citeste mai departe..

În ajunul Zilei Limbii Române, MARATONUL POETAŞTRILOR – 2019

Sala Bibliotecii Dr. C. I. ISTRATI a Câmpinei a rezonat, sâmbătă 24 august 2019,  între orele 11 şi 15, în tonalitatea majoră a POEZIEI, căreia i-au dat plusul de culoare cântecele folk şi epigrama. Acţiunea se înscrie în proiectul permanent al instituţiei, sub genericul „Lecturi publice”. 

Gazdele

Directoarea Bibliotecii, poeta şi traducătoarea Liliana ENE, împreună cu grupul colaboratoarelor sale, au primit invitaţii încă de pe la orele 10 şi jumătate, oferindu-le un spaţiu generos, comod, şi răcoros, fiecare scaun având câte un exemplar al publicaţiilor apărute sub egida Societăţii Scriitorilor Prahoveni, URMUZ (nr. 5-6 / 2019) şi REVISTA NOUĂ nr. 2 / 2019, redactate electronic – de 16 ani! - de poetul şi publicistul Florin Dochia. Moderatori ai evenimentului, au fost Liliana Popescu şi Florin Dochia. Întreaga echipă s-a remarcat prin eleganţa şi afectivitatea oferite sui-generis oaspeţilor, ediţia 2019 fiind, pe cât de silenţios-variată, pe atât de selectă.

Prezenţe de marcă

Evenimentul a reunit vreo 35 de poete şi poeţi, dominante fiind primele, în atmosfera de Carte – pe care venerabila Bibliotecă – la aproape 70 de ani – o întreţine cu sfinţenie.

..Citeste mai departe..

FIUL LUI BACOVIA

Acribic cu o cât de obişnuită hârtiuţă, un carton oarecare, cu anii asemenea mostre ale arivismului de care un colecţionar de documente „se îmbolnăveşte”, am descoperit într-un plic vreo câteva schiţe desenate la repezeală, acum aproape 40 de ani, după figura lui Gabriel – fiul poetului George Bacovia. Datate  „5 XII 1982 Buşteni”, o zi de duminică, aceste desene „dintr-o bucată” păstrează anatomia – moştenită din părinţii lui. Se ştiu liniile ei – a acelui Gabriel Bacovia marcat, din păcate, ereditar, pe de o parte, de trăsăturile arborelui din care a răsărit, pe da alta, de povara renumelui, în deosebi al tatălui său, amprentat şi de însuşirile transmise de gena aceleia care i-a dat viaţă: Agata Grigorescu Bacovia.

        În ceaţa izbucnind sacadat din vălătucii lulelei, am surprins, în câteva contururi, interiorizările personajului – tot timpul în monotonia unei tristeţi dusă şi uitată pe gânduri, sonorizată de versurile sale citite monosilabic, cu vocea aidoma aceeaşi a autorului „Plumb”-ului.

..Citeste mai departe..

Istoria – Cartea Neamului! BĂLCESCU – 200

          Nu ştiu să fi fost  Ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, când – pe 29 iunie, stil vechi,  acum 200 de ani, în 1819, - se va fi născut Nicolae BĂLCESCU – emblemă a revoluţiei din 9-11 iunie 1848. Istoria neamului românesc – sintagmă scumpă savantului Nicolae Iorga – străluminează clipa emancipării Principatelor – viitoarea Românie!

          Nemurire 

          Câteva candele ard în inimile acelora dintre românii genetic conştienţi şi ataşaţi neamului lor, luminând umbrele rămase în cărţile de Istorie, în statui, icoane, precum şi pe pereţii unor biserici ori mânăstiri: la Cozia, Mircea cel Bătrân, la Putna, Ştefan Cel Mare, în Sala Unirii de la Alba Julia, Mihai Viteazul, la Craiova, Tudor Vladimirescu, la Ruginoasa, Alexandru Ioan I Cuza,  la Hurezi, Constantin Brâncoveanu,  la Peleş, regele Carol I şi regina Elisabeta, la Cotroceni, regele Ferdinand şi regina Maria, la Filipeştii de Pădure, Comnenii – Alexios şi Ana, izvorul Cantacuzinilor. Una, de 200 de ani arde sub portretul lui Nicolae Bălcescu, de Gheorghe Tattarescu –  cel care a pictat, la Floreşti, biserica lui Grigore Cantacuzino şi Luxiţa, soţia lui, părinţii Nababului.

..Citeste mai departe..

Jubileul 80 al pneului românesc: BANLOC – VICTORIA – MICHELIN

În ziua de 4 iulie 1939 la Floreşti – Prahova s-a inaugurat fabrica BANLOC B. GOODRICH – prima  pentru produs anvelope şi camere de aer în România şi în sud-estul Europei.

        Context european

După Convenţia de la San-Remo (1920), Anglia şi Franţa şi-au însuşit ½ din acţiunile deţinute anterior de Austro-Ungaria şi Germania în România, prin reţeaua de firme ce controlau piaţa internă, băncile şi economia naţională. Venirea la putere a lui Hitler atrage norii războiului. Apare „Mica Înţelegere” şi nevoia înarmării cu mijloace militare terestre şi aero, echipate cu pneuri, care prilejuiesc guvernului, pe baza legii  industriilor, aducerea în ţară a utilajelor fabricii (demolate) a firmei Goodrich, din Ohio – S.U.A. cumpărate de statul român şi instalate la Floreşti, în numai 3 luni: iulie-august 1938.

..Citeste mai departe..

Un monument socolescian: ALUMUL ION MINCU

 Joi / 18 iulie 2019, după orele post-matinale 10, în sala „Marea Unire” a Bibliotecii județene Nicolae Iorga, în prezența a vreo sută de persoane, s-a lansat o lucrare istorică și biografică de proporții monumentale semnată de arhitectul Toma T. SOCOLESCU: „ION MINCU, ARHITECT 1851–1912”.  Animatorul apariției și lansării acestui fabulos  Album a fost și rămâne inginerul și istoricul Constantin ILIE.

Editorii

Lucrarea a apărut la Editura Academiei Române în vara 2019, „cu sprijinul financiar din Fondul Recurent al Donatorilor – Academia Română și din partea domnului Constantin Ilie”, referenți științifici fiind prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu și prof. dr. arh. Romeo Belea. 82 de pagini redau textul autorului, celelalte până la 218, un vast și impresionant panoramic al celor mai reprezentative edificii concepute și durate de și sub excepționala îndrumare a marelui arhitect Ion Mincu.

Profesiune de credință

Impresionanta „Prefață” este a autorului însuși, din fiecare rând răzbate conștiința profesiunii acestui ctitor de edificii – multe și în Ploiești. Un spectru: „Socotesc temerară această încercare a mea de a analiza opera unui premergător genial fost profesor al meu ca și al unei întregi generații de arhitecți, ajunși și noi acum dincolo de maturitate”.

..Citeste mai departe..

Cartea de Istorie: Ion C. BRĂTIANU

  „Al 5-lea copil al lui Dincă Brătianu (1768-1844, ocârmuitor, deputat şi mare clucer – n. red.) şi al soţei lui Anastasia (Sica) Tigveanu (?-1839)”, Ion C. Brătianu urmează „cursurile de la College de France” unde „cunoaşte pe Quinet, Michelet, Bataillard şi Ulbach, şi a început să lucreze pentru cauza românească”. Urmare exilului post-1848 la Paris „Îşi întinsese relaţunile cu Texier (1816-1887, literat şi publicist francez), Renan (1823-1892, filosof ţ istoric al religiilor) şi Pierre Leroux (1797-1871), sociolog, paşoptist francez), cu Mazzini (1895-1872) politician pro-Garibaldi) şi Manin (1804-1857, conducător al Republicii Veneţa)”.

„Tata dorea să ia o orfană ca să nu aibă piedici în viața lui politică”, aşadar „căsătorindu-se, după un eşec cu d-ra Kestner (…) (fiica lui Scherer Kestner, unul din iniţatorii afacerii Dreyfus), cu fiica – de numai 16 ani – a vădanului Luca Pleşoianu, cunoscută prin Maica Maximilia, stareță la Ostrov şi la Văleni (…) în strictă intimitate la Ostrov la Călimăneşti”, mirii „plecară cu o trăsură la Piteşti – petrecere povestită în jurnalul mamei din 1919”. "O cunoscuse pe viitoarea lui soţe şi mama Floricăi – pierdută la 3 ani de la naştere, a Sabinei, Elena în certificat şi a celor trei juniori Brătianu, Vintilă (1867-1930), Ion / Ionel (1864-1927) şi Constantin / Dinu (1866-1950) „în salonul Capellanilor, la o masă unde juca loto cu mătuşile şi unchii ei”.

..Citeste mai departe..

Ignorată Acasă, ANA HÂNCU E PUBLICATĂ LA ISTANBUL!

 Nimic mai umilitor, decât să te vezi indiferentă între congenerii responsabili, dar să te ajute  străinii să publici o carte  pe care s-o dăruieşti semenilor tăi! O poveste a scriitoarei Ana Hâncu, pe care o relatează înseşi protagonista.

-Cu un roman autobiografic, gata de tipar, încă în aşteptarea finanţării, recent aţi fost onorată cu o invitaţie la Târgul de carte de la Istanbul, doamnă Ana Hâncu.

-…Încep, stimate Serghie Bucur, cu anul trecut, pentru a aminti despre Festivalul ROTONDA PLOPILOR APRINŞI, care s-a ţinut la Râmnicu Vâlcea, patronat  impecabil de scriitorul-editor Ioan Barbu. Invitată acolo, l-am cunoscut pe poetul turc Osman BOZKURT, lansându-şi volumul de versuri ŞOAPTA VISELOR, tipărit de editura BETTA, director Nicolae Roşu. Interesul şi atenţia domniei-sale l-au apropiat de poemele mele, şansă unică pentru mine, prin a-mi propune apariţia unei selecţii în publicaţii turceşti. Invitat  la o reuniune a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, a cărei membră sunt, unde şi-a lansat cartea cu autografele oferite celor de faţă, propunerea dumnealui a găsit transpunerea în turcă graţie poetului şi traducătorului Marian Ilie.

..Citeste mai departe..

1 2 3 4