Accidentul vascular cerebral este unul dintre cele mai mari pericole pentru omul contemporan mereu obosit, stresat şi care alege un stil de viaţă nesănătos. Preocupările neurologilor români sunt tot mai concentrate pe cercetarea ştiinţifică de top, pentru reducerea riscurilor de AVC. Profesor doctor Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), explică ce trebuie să facem pentru a preveni pericolul de accident vascular cerebral şi ce trebuie să ştim despre AVC.

”Când o persoană a avut un accident vascular cerebral, fie are un deficit motor, adică nu mai are putere în mână sau în picior, fie apar alte manifestări: o asimetrie a feţei sau o deficienţă de limbaj, un episod de pierdere a memoriei de scurtă durată sau o vedere dublă, ameţeli grave – nu orice fel de ameţeală. O persoană care are aceste simptome trebuie să se prezinte de urgenţă la un control neurologic.

În primele opt luni ale acestui an, România a înregistrat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de judeţe, iar doi copii au murit. Un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute, dar aşteaptă confirmarea finală.

Comparativ cu anul 2015, creşterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces.

Ministerul Sănătăţii condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulţirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an.

În România, în ultimii doi ani, nu au existat probleme majore la aprovizionarea cu vaccinul ROR.

La data de 9 septembrie, a avut loc, la sediul Ministerului Sănătăţii, o întâlnire între reprezentanţii Ministerului şi ai Universităţilor de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara pe tema orgnizării concursului naţional de rezidenţiat 2016. În urma întâlnirii au fost luate, de comun acord şi în limita reglementărilor legale în vigoare, următoarele decizii:

· sesiunea 2016 a concursului naţional de rezidenţiat va avea loc pe data de 20 noiembrie 2016;

· metodologia de concurs va presupune subiecte unice la nivel naţional şi clasificare unică pe loc şi post la nivel naţional, pornind de la principiul unui concurs cu clasificare naţională, care să răspundă nevoilor sistemului de sănătate de acoperire cu personal medical înalt calificat;

Ordinul Ministrului Sănătăţii (OMS) 961 / 2016, aprobat şi publicat în Monitorul Oficial, reprezintă primul act normativ din pachetul legislativ privind controlul infecţiilor nosocomiale. Conform recomandărilor Comisiei Europene, termenul de infecţii nosocomiale se redefineşte şi devine „infecţii asociate îngrijirilor medicale”.

Conţinutul actului cuprinde:

1. Normele tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în spitale.

2. Tehnica de lucru şi de interpretare pentru testele care evaluează eficienţa curăţeniei şi a dezinfecţiei.

3. Procedura recomandată pentru igiena şi dezinfecţia mâinilor personalului din spitale.

Singurele documente necesare la înscrierea copiilor la grădiniţă sau şcoală sunt adeverinţa medicală de la medicul de familie şi avizul epidemiologic. Analize suplimentare pot fi cerute de medicul de familie doar în cazul în care există simptome de boală infecţioasă la copil.

Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei au stabilit anul trecut printr-un ordin comun documentele medicale necesare la înscrierea, frecventarea sau terminarea unui ciclu de învăţământ în România. Aceste documente nu prevăd rubrici pentru rezultatele analizelor medicale.

Ministerul Sănătăţii doreşte ca publicul – în special parinţii – să fie informat asupra unor elemente esenţiale pe care ar trebui să le cunoască pentru a lua decizii şi a acţiona în mod responsabil pentru sănătatea copiilor lor:

·         Prezenţa nazală şi/sau faringiană a stafilococilor sau pneumococilor este frecventă şi nu reprezintă în sine un pericol pentru sănătatea copilului. Cu alte cuvinte, nu necesită un tratament antibiotic.

Guvernul a modificat şi completat, prin Ordonanţă de Urgenţă, Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Ordonanţa se referă la mai multe aspecte legate de exercitarea profesiilor de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist şi de moaşă.

Noile prevederi legale facilitează accesul medicilor, cetăţeni ai unui stat terţ, care solicită sau sunt titulari ai Cărţii Albastre a UE, în scopul exercitării profesiei pe teritoriul României. Măsura vine în completarea Strategiei Naţionale pentru Resursa Umană din Sănătate - al cărei accent cade pe retenţia medicilor în ţară - şi care va fi publicată la începutul lunii octombrie.

Prin măsura adoptată medicii cetăţeni ai unui stat terţ, titulari ai Cărţii Albastre a UE eliberată în România sau de un alt stat membru al UE, membri ai Colegiului Medicilor din România, pot exercita profesia fără concurs în primii 2 ani numai în regim salarial în unităţile sanitare care înregistrează un deficit minim de 30% din necesarul de medici specialişti confirmaţi în specialitatea solicitantului.

afirmă prof. dr. Nicolae Hâncu, unul dintre cei mai buni specialişti în diabet zaharat, nutriţie, obezitate şi dislipidemii din ţară

Prof. dr. Nicolae Hâncu este unul dintre cei mai buni specialişti în diabet zaharat, nutriţie, obezitate şi dislipidemii din ţară. Este membru de onoare al Academiei Române şi profesor al Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu Cluj. Are o carieră de 50 de ani în medicină, a publicat numeroase cărţi şi lucrări, a văzut şi a tratat, cel mai probabil, zeci de mii de pacienţi de-a lungul anilor.

Profesorul Hâncu nu este un nutriţionist cu viziuni extreme, nu îţi interzice să mănânci anumite alimente, dar îţi recomandă echilibru alimentar şi mişcare multă, elemente care ajută la prevenirea bolilor care fac ravagii şi ucid milioane de oameni: diabet, obezitate, boli cardiovasculare şi cancer. “Este interzis să interzicem, trebuie să fie un echilibru în toate, iar aceasta se învaţă pe parcurs”, spune profesorul Hâncu. Cât despre prevenţie, specialistul clujean afirmă că este “cea mai bună formă de tratament”.

Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și partenerii săi – Asociația Română Anti-SIDA, Fundația Parada și Romanian Harm Reduction Network – anunță rezultatele Proiectului Ro 19.02 – „Îmbunătățirea prevenirii și controlului HIV/SIDA și Hepatitei B și C în România”, din cadrul Programului RO 19 – Inițiative în Sănătatea Publică, finanțat prin Granturile Norvegiene 2009 – 2014, unde cofinanțarea este asigurată de către Ministerul Sănătății, în calitate de Operator de Program.

Cu această ocazie, șeful Institutului Matei Balș, Adrian Streinu Cercel, a vrut să transmită un mesaj important: ”Toate persoanele născute înainte de 1990 ar trebui să se testeze de hepatita B, hepatita C și HIV pentru că înainte de acest an nu existau seringi de unică folosință și cine a făcut injecții sau transfuzii ar fi putut fi infectat cu unul dintre aceste virusuri.”

Medicul a mai ținut să sublinieze că aceste virusuri pot evolua ani întregi fără simptome specifice așa că ar trebui să ne facem analizele chiar dacă nu apar semne de boală.

Guvernul României a decis că plata gărzilor suplimentare efectuate de medici se va face pornind de la baza salarială crescută prin intermediul Ordonanţei de Urgenţă 20 / 2016, începând cu data de 1 octombrie anul acesta. Fondurile de circa 100 de milioane de lei necesare creşterii plăţii gărzilor pentru medici în anul 2016 vor proveni din administrarea mai eficientă a resurselor deja existente în sistemul sanitar, iar mecanismele găsite nu afectează în niciun fel prognozele de deficit bugetar. Cu alte cuvinte, creşterea veniturilor pentru gărzi va fi finanţată printr-un control mai strict al cheltuielilor şi prin măsuri de reducere a risipei din sistem. Reglementarea se va face prin Ordonanţă de Urgenţă conform discuţiilor avute în Guvern.

În acest context, ministrul Sănătăţii Vlad Voiculescu apreciază că „sistemul sanitar trebuie să aibă grijă în primul rând de oameni: de pacienţi şi de medici. Orice măsură decisă în favoarea medicilor este un beneficiu direct şi pentru pacienţi”. Demersul privind gărzile se înscrie într-o preocupare mai largă a Ministerului Sănătăţii, împreună cu Ministerul Muncii, de reformare a organizării resursei umane în Sănătate.

Măsurile pentru medici:

1.     Creşte plata gărzilor suplimentare ale medicilor prin raportarea la salariul de bază majorat de la 1 august. Termenul pentru definitivarea paşilor legislativi este data de 1 octombrie.

Tuturor, indiferent de vârstă, ni se întâmplă să uităm unde am parcat maşina, ce-am făcut cu telefonul mobil sau cum se numeşte o persoană cu care avem nevoie să comunicăm. Pot fi toate acestea semnale de alarmă care să ne pună în gardă vizavi de o posibilă boală?

“Multă lume se plânge că uită. Uitarea este un fenomen natural.