În ultima vreme ai observat că ai arsuri la stomac sau dureri în piept iar uneori tuşeşti deşi nu eşti fumător? Nu trata aceste simptome cu indiferenţă. Mergi la medic pentru o evaluare. Este posibil să ai boala de reflux gastroesofagian (BRGE), scrie revista Doctorul Zilei.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecţiune digestivă cronică în care acidul din stomac ajunge în esofag ducând la iritarea mucoasei esofagiene. Astfel apar primele simptome precum arsuri, eructaţii (râgâieli), regurgitaţii, durere în piept şi uneori se asociază cu leziunile esofagiene. Practic, BRGE se declanşează atunci când cantitatea de conţinut gastric care refulează în esofag este peste limitele normale. 

Afecţiunea poate să apară la orice vârstă, deşi de regulă, adulţii de peste 40 de ani se confruntă cu această problemă medicală. Cei mai afectaţi sunt bărbaţii. De asemenea, şi femeile gravide pot avea această simptomatologie, dar în cazul lor simptomele dispar după naştere.

Nu amestecaţi mai multe medicamente împotriva durerii! Cum le folosim în condiţiile în care există o gamă largă, iar multe dintre se eliberează fără prescripţie medicală? Este dificil să alegi, dar nu trebuie să uiţi că unele dintre ele pot agrava anumite condiţii medicale. Numai medicul specialist îţi poate spune care dintre medicamente este sigur să-l utilizaţi atunci când suferiţi de o anumită afectiune. Prof. Dr. Horatiu Bolosiu oferă câteva sfaturi.

1. Nu folosiţi medicamente antiinflamatoare (diclofenac, ketoprofen, indometacin, piroxicam etc.) dacă durerea nu este dată de o boală inflamatoare, ci preferaţi un medicament care acţionează numai asupra durerii înseşi (paracetamol,  ibuprofen la doză mică! Dacă nu vă puteţi orienta, întrebaţi medicul!

La nivel mondial, 1 din 68 de copii este diagnosticat cu tulburare de spectru autist. În România, deşi nu există încă date statistice relevante le nivel naţional, studiile efectuate arata că ţara noastră se încadrează în această statistică îngrijorătoare.În lipsa unor politici ale statului bine puse la punct, începând cu decontarea limitată a serviciilor de terapie şi lipsa de specialişti în centrele de stat, drumul de la primirea diagnosticului la recuperare pentru familiile care lupta cu această tulburare se blochează de cele mai multe ori într-o lipsă acută de soluţii.

În ultimii ani, sprijinul pentru copiii cu autism a venit în special din partea mediului neguvernamental. Mai multe ONG-uri au fost înfiinţate având ca activitate principală terapia copiilor speciali, iar prin obţinerea de finanţări, donaţii şi sponsorizări organizaţiile au reuşit să presteze aceste servicii fără a mai obliga familiile la o presiune financiară de nesuportat.

La propunerea Ministerului Sănătăţii, în şedinţa de Guvern de la finalul lunii iunie a.c. a fost aprobată o Hotarâre de Guvern  prin care se prelungeşte, de la 5 la 7 ani, termenul de valabilitate al cardurilor naţionale de sănătate emise până la data de 31 iulie 2018. De asemenea, pentru cardurile emise până la data de 31 decembrie 2012,  cei 7 ani de valabilitate se vor calcula începând cu data de 1 ianuarie 2013.

Astfel, prin prelungirea duratei de valabilitate a cardului până la data expirării valabilităţii certificatului digital necalificat emis de Autoritatea de Certificare a CNAS, se degrevează bugetul de stat pentru anul  2018 – 2019 cu cheltuielile aferente tipăririi unui număr de aproximativ 14,2 milioane carduri naţionale de asigurări de sănătate, precum şi a bugetului FNUASS de cheltuielile aferente distribuirii acestora.

“Vreau să le mulţumesc tuturor celor care înţeleg importanţa donării de sânge şi care, prin gestul lor, ajută pacienţii care au nevoie de sânge ca să supravieţuiască. Vreau să mulţumesc şi celor 43 de donatori care au participat la acţiunea organizată de Centrul de transfuzii Bucureşti prin care a fost marcată Ziua Mondială a Donatorului”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii.

Având în vedere sesizările constante privind deficitul de sânge şi produse de sânge din unele unităţi sanitare, Ministerul Sănătăţii face apel către populaţie să meargă la centrele de transfuzii să doneze voluntar. De exemplu, numai în Bucureşti există un deficit de colectă, care se accentuează în perioada verii, având în vedere că cererea zilnică a unităţilor sanitare este de 700-800 componente sânge/zi, iar Centrul de transfuzii poate să asigure 500 componente/zi, şi mai puţin în perioada verii.

Carnea de pui gigant, laptele de vacă şi soia sunt pline de hormoni feminini care grăbesc dezvoltarea copiilor. Fetele intră devreme la pubertate, băieţilor încep să le crească sâni.

Fenomenul “mutaţiilor” a fost observat imediat după Revoluţie, o dată cu intrarea în ţară a puilor gigant, care au stricat echilibrul hormonal al copiilor. Doctorii avertizează însă că nu doar puiul de crescătorie duce la efeminare, ci şi laptele de vacă nepasteurizat, mezelurile, soia, prezentă astăzi în toate formele şi alimentele posibile, dar şi naturistele apărute peste noapte.

Invazia hormonilor feminini asupra testosteronului

Când apare la băieţii sub 10-12 ani, este o problemă. “Vin micuţi cu criză genitală, care constă în inflamarea glandelor mamare şi chiar secreţia unui lichid. Dacă acum cinci ani exista un caz la câteva luni, acum există şi 5-6 pe lună”, trage un semnal de alarmă endocrinologul pediatru Luiza Vitan.

În urma aplicării legi salarizării, începând cu data de 1 martie 2018, medicii şi asistenţii medicali beneficiază de salarizare la nivelul anului 2022, iar veniturile acestora s-au mărit considerabil. O parte a personalului din sistemul sanitar pentru care salariile vor creşte gradual până la nivelul anului 2022, a înregistrat scăderi de salarii în urma aplicării legii salarizării, care prevede că sporurile acordate nu pot depaşi 30% din bugetul de salarii la ordonatorul principal de credite şi nivelul de maxim 85% pentru fiecare angajat din sistem.

Ministerul Sănătăţii a emis o circulară către direcţiile de sănătate publică, prin care acestea au fost mandatate să transmită tuturor unităţilor sanitare din ţară că pot să acorde stimulente din venituri proprii, conform prevederilor Legii 95/2006, pentru personalul al cărui venit calculat pentru luna martie 2018 se situează sub venitul lunii februarie al acestui an.

Prof. dr. Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, s-a întâlnit cu reprezentanţii tinerilor medici care au obţinut punctaj de promovare la concursul de Rezidenţiat din anii 2015-2017, dar nu au loc sau post.

“Susţin şi sprijin orice medic care doreşte să muncească în ţara sa pentru pacienţii români şi pentru sistemul nostru de sănătate. Însă Rezidenţiatul este un concurs, nu un examen, având o limită de locuri/posturi corelate cu capacitatea de pregătire a centrelor universitare şi cu resursele financiare alocate. Anul acesta am primit aprobare de suplimentare cu 95 de locuri pentru domeniul medicină. Dar cred că cel mai important acum pentru dumneavoastră este să vă dăm posibilitatea să vă angajaţi în sistem.

Dr. Gica Nicolae, medic specialist obstetrică ginecologie la Spitalul Filantropia din Bucureşti, explică, pentru cititoarele Doctorului zilei, care sunt avantajele şi dezavantajele naşterii naturale şi celei prin cezariană.

Acest proces fiziologic este, aşa cum ştim, extrem de complex, iar cezariana nu este întotdeauna modalitatea cea mai sănătoasă…Aşadar, tu cum naşti? „Dacă mă gândesc la trecut, cezariana a apărut ca o intervenţie menită să salveze viaţa fătului sau a mamei. Astăzi, a ajuns o modalitate de naştere la cererea pacientei. Naşterea unui copil reprezintă pe departe un eveniment unic în viaţa unui cuplu. Este un proces fiziologic intim pentru mamă şi un moment ideal de consolidare a relaţiei cu partenerul”, explică Dr. Gica Nicolae.

76% dintre medicii rezidenţi români s-au declarat nemulţumiţi în ceea ce priveşte calitatea generală a programului de rezidenţiat desfăşurat în România, conform unui studiu realizat în luna octombrie de către www.medijobs.ro. Studiul a cuprins un set de întrebări care a avut ca scop măsurarea satisfacţiei medicilor rezidenţi faţă de anumite elemente ale programului de rezidenţiat, scrie revista Doctorul Zilei.

Rugaţi să aprecieze calitatea cursurilor teoretice, 85% dintre medicii rezidenţi au declarat că nu sunt mulţumiţi de cunoştinţele teoretice dobândite în timpul programului de rezidenţiat, în vreme ce doar 9% s-au declarat mulţumiţi şi 6% dintre respondenţi s-au declarat foarte mulţumiţi în legătură cu acest aspect.