Consumat în cantităţi moderate (două pahare pe zi/bărbaţii şi un pahar pe zi/femeile), vinul, în special cel roşu sec, are efecte benefice asupra inimii şi vaselor de sânge. Ultimele studii au arătat că ar contribui la creşterea speranţei de viaţă şi la prevenirea unor forme de cancer.

Licoarea lui Bachus este considerată un adevărat medicament: creşte elasticitatea vaselor de sânge şi colesterolul bun, menţine sănătatea creierului şi reduce riscul de demenţă, reglează glicemia, ajută la digestie şi creşte speranţa de viaţă.

Ministrul Sănătăţii, prof.dr. Florian Bodog şi ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, au semnat la data de 28 februarie, ordinul de modificare şi completare a Anexei nr. 1 a Ordinului 1306/1883/2016, pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora.

Modificarea şi completarea actului normativ menţionat a fost realizată ca urmare a multiplelor sesizări adresate atât Ministerului Sănătăţii, cât şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, de către asociaţii de părinţi ai copiilor diagnosticaţi cu afecţiuni genetice grave, precum sindrom Down, fibroza chistică, epidermoliza buloasă.

Atât în cazul femeilor cât şi în cazul bărbaţilor, afecţiunile inimii sunt principalele cauze de deces, însă numărul femeilor care mor din cauza acestor afecţiuni este mai mare decât cel al bărbaţilor. Mai exact, bolile de inimă ucid mai multe femei decât toate tipurile de cancer la un loc, scrie revista Doctorul Zilei. Simptomele afecţiunilor inimii la femei sunt diferite faţă de cele care apar la bărbaţi. Dacă în cazul sexului masculin, cel mai frecvent semn al atacului de cord este durerea puternică în piept, la femei simptomele infarctului nu includ întotdeauna dureri în piept şi sunt mai subtile.

Dureri în piept sau disconfort. Durerile în piept sunt cel mai comun simptom pentru un atac de cord însă unele femei nu prezintă astfel de manifestări. Femeile pot simţi un fel de presiune sau sentiment de plin, iar durerea pote fi oriunde în piept, nu doar în partea stângă. Senzaţia din timpul unui infarct este disconfort extrem.

Zâmbetul perfect este dorinţa multor adulţi, de aceea, cei mai mulţi dintre ei apelează la tratamente ortodontice pentru o aliniere perfectă a danturii. Deşi aparatul dentar tinde să fie asociat cu copiii, în prezent, mulţi adulţi aleg să poarte un aparat dentar special pentru a scăpa de complexul dinţilor strâmbi, scrie revista Doctorul Zilei.

Din momentul în care începem să purtăm aparat dentar, indiferent de vârstă, ne asumăm o responsabilitate importanta. Acest lucru este necesar, deoarece în această perioadă dintâi au nevoie de o atenţie deosebită pentru a-i proteja de degradare, de colorare şi de boli gingivale. Ar trebui, de asemenea, să fie luate măsuri de precauţie pentru a evita deteriorarea aparatului dentar. De exemplu, este recomandat să se evite consumul de dulciuri gumate sau lipicioase.

Secretul periajului când porţi aparat dentar

Cu toate că perierea de două ori pe zi este recomandarea standard de îngrijire orală, atunci când purtaţi aparat dentar, ar trebui să vă spălaţi după fiecare masă – chiar şi după micile gustări din timpul zilei sau din noapte.

GREŞELI GRAVE de alimentaţie care te îmbolnăvesc

Medicul Pavel Chirilă este unul dintre promotorii alimentaţiei sănătoase şi, în fiecare zi, îi trec pragul oameni cu probleme grave de sănătate pentru a-i cere sfatul. În cartea sa „Nu hrăni cancerul! Alimentaţia este aliatul tau împotriva cancerului”, medicul atrage atenţia că factorii alimentari declanşatori de cancer sunt în special zahărul alb, sărurile nitrice din compoziţia preparatelor din carne (mezeluri) sau sub formă de azotaţi, folosiţi în agricultura europeană, scrie revista Doctorul Zilei.

În stomacul omului o parte din aceste săruri se transformă, în combinaţie cu acidul clorhidric, într-o substanţă numită dimetil-nitrozamil, 100% cancerigen. Dacă dimetil-nitrozamina este administrată unui şobolan, în 14 zile declanşează cu certitudine cancerul, efectuându-se diverse experiente pe animalul bolnav.

România are cea mai mare rată de mortalitate maternă şi infantilă din Europa, de sarcini nesupravegheate şi de sarcini în rândul adolescentelor. În 2015, rata mortalităţii infantile era de 8 la mie, de aproape două ori mai mare decât rata medie a Uniunii Europene, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi an au născut 41.000 de femei care nu au avut nicio vizită medicală pe durata sarcinii, unele din cauza sărăciei, altele din cauza accesului dificil la cabinetele medicilor. Alte 18.500 de mame erau adolescente.

Aceste probleme ar putea fi prevenite cu ajutorul moaşelor. Rolul lor este să asiste sarcina aflată în parametri normali, să urmărească şi să asiste naşterea naturală, să îngrijească mama şi nou-născutul cel puţin 28 de zile după naştere, să recunoască eventualele complicaţii medicale şi să ajute la prevenirea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor.

Guvernul României a adoptat memorandumul care prevede întoarcerea Institutului Cantacuzino la Ministerul Sănătăţii, după ce în anul 2014 fusese trecut sub coordonarea Ministerului Educaţiei. Este un demers firesc pentru începerea procesului de revitalizare a producţiei tradiţionale de seruri şi vaccinuri. În acelaşi timp, activitatea de diagnostic ce se derulează în prezent va fi mult mai bine conectată cu necesităţile sistemului de asistenţă medicală.

Institutul deţine în prezent cea mai puternică bază tehnică de cercetare în microbiologie, epidemiologie moleculară şi imunologie din ţară.

Încă din 1901, când a fost numit profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, profesorul Cantacuzino a creat şi condus „Laboratorul de Medicină Experimentală”. În anul 1904 s-a demarat producţia serului antistreptococic si apoi a serului antidizenteric, primele două dintr-o lungă serie de vaccinuri produse de Institutul Cantacuzino.

Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate precizează că proiectul Dosarului Electronic de Sănătate (DES) a fost demarat în anul 2012 şi a fost pus în funcţiune în anul 2014, cu o investiţie de 81,7 milioane lei, din care 81,62% s-au rambursat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Atât la momentul respectiv, cât şi ulterior, actele normative necesare au fost elaborate cu respectarea strictă a regulilor de transparenţă decizională.

În acest context, cele două instituţii menţionate consideră regretabilă efectuarea, în momentul actual, a unor demersuri juridice de natură să discrediteze public şi/sau să blocheze utilizarea acestui instrument informatic, cu efecte negative asupra calităţii actului medical.

În urma mediatizării problematicii transplantului pulmonar din România şi analizării părerilor experţilor, Grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societatăţii Române de Pneumologie doreşte să-şi exprime următorul punct de vedere:

În acest moment sistemul sanitar din România NU este pregătit să susţină în deplină siguranţă pentru pacient transplantul pulmonar. Susţinem aceast punct de vedere prin următoarele argumente:

-          Deşi actul operator (operaţia în sine) poate fi sustenabil la noi în ţară, monitorizarea post-transplant şi managmentul al complicaţiilor postransplant, NU SUNT FIABILE ÎN ACEST MOMENT ÎN ROMÂNIA.

Executivul face apel la responsabilitate şi respectarea legii privind declanşarea conflictului de muncă

Guvernul înţelege importanţa şi urgenţa revendicărilor SANITAS şi rămâne deschis dialogului constructiv pentru a găsi soluţii responsabile şi sustenabile bugetar, în beneficiul personalului din sistemul de sănătate. Ca şi până acum, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îşi manifestă disponibilitatea la dialog cu toţi partenerii sociali.

Guvernul consideră că este nevoie de responsabilitate în promovarea politicilor salariale din sectorul bugetar, mai ales în contextul în care Parlamentul urmează să dezbată amendamentele privind modificarea OUG 20/2016, ce vizează creşteri salariale pentru mai multe sectoare de activitate, cu un impact bugetar anual de aproximativ 2 miliarde de lei.