România are cea mai mare rată de mortalitate maternă şi infantilă din Europa, de sarcini nesupravegheate şi de sarcini în rândul adolescentelor. În 2015, rata mortalităţii infantile era de 8 la mie, de aproape două ori mai mare decât rata medie a Uniunii Europene, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi an au născut 41.000 de femei care nu au avut nicio vizită medicală pe durata sarcinii, unele din cauza sărăciei, altele din cauza accesului dificil la cabinetele medicilor. Alte 18.500 de mame erau adolescente.

Aceste probleme ar putea fi prevenite cu ajutorul moaşelor. Rolul lor este să asiste sarcina aflată în parametri normali, să urmărească şi să asiste naşterea naturală, să îngrijească mama şi nou-născutul cel puţin 28 de zile după naştere, să recunoască eventualele complicaţii medicale şi să ajute la prevenirea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor.

Guvernul României a adoptat memorandumul care prevede întoarcerea Institutului Cantacuzino la Ministerul Sănătăţii, după ce în anul 2014 fusese trecut sub coordonarea Ministerului Educaţiei. Este un demers firesc pentru începerea procesului de revitalizare a producţiei tradiţionale de seruri şi vaccinuri. În acelaşi timp, activitatea de diagnostic ce se derulează în prezent va fi mult mai bine conectată cu necesităţile sistemului de asistenţă medicală.

Institutul deţine în prezent cea mai puternică bază tehnică de cercetare în microbiologie, epidemiologie moleculară şi imunologie din ţară.

Încă din 1901, când a fost numit profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, profesorul Cantacuzino a creat şi condus „Laboratorul de Medicină Experimentală”. În anul 1904 s-a demarat producţia serului antistreptococic si apoi a serului antidizenteric, primele două dintr-o lungă serie de vaccinuri produse de Institutul Cantacuzino.

Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate precizează că proiectul Dosarului Electronic de Sănătate (DES) a fost demarat în anul 2012 şi a fost pus în funcţiune în anul 2014, cu o investiţie de 81,7 milioane lei, din care 81,62% s-au rambursat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Atât la momentul respectiv, cât şi ulterior, actele normative necesare au fost elaborate cu respectarea strictă a regulilor de transparenţă decizională.

În acest context, cele două instituţii menţionate consideră regretabilă efectuarea, în momentul actual, a unor demersuri juridice de natură să discrediteze public şi/sau să blocheze utilizarea acestui instrument informatic, cu efecte negative asupra calităţii actului medical.

În urma mediatizării problematicii transplantului pulmonar din România şi analizării părerilor experţilor, Grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societatăţii Române de Pneumologie doreşte să-şi exprime următorul punct de vedere:

În acest moment sistemul sanitar din România NU este pregătit să susţină în deplină siguranţă pentru pacient transplantul pulmonar. Susţinem aceast punct de vedere prin următoarele argumente:

-          Deşi actul operator (operaţia în sine) poate fi sustenabil la noi în ţară, monitorizarea post-transplant şi managmentul al complicaţiilor postransplant, NU SUNT FIABILE ÎN ACEST MOMENT ÎN ROMÂNIA.

Executivul face apel la responsabilitate şi respectarea legii privind declanşarea conflictului de muncă

Guvernul înţelege importanţa şi urgenţa revendicărilor SANITAS şi rămâne deschis dialogului constructiv pentru a găsi soluţii responsabile şi sustenabile bugetar, în beneficiul personalului din sistemul de sănătate. Ca şi până acum, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îşi manifestă disponibilitatea la dialog cu toţi partenerii sociali.

Guvernul consideră că este nevoie de responsabilitate în promovarea politicilor salariale din sectorul bugetar, mai ales în contextul în care Parlamentul urmează să dezbată amendamentele privind modificarea OUG 20/2016, ce vizează creşteri salariale pentru mai multe sectoare de activitate, cu un impact bugetar anual de aproximativ 2 miliarde de lei.

Pentru a fi evitată apariţia de disfuncţionalităţi în accesul asiguraţilor la serviciile medicale, atunci când se produc întreruperi în funcţionarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), Guvernul a modificat şi completat două acte normative.

Este vorba despre HG nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 şi despre Anexa 2 la HG nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017.

Potrivit măsurilor aprobate astăzi de Executiv, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) constată şi comunică, prin publicarea pe site-ul propriu, întreruperile în funcţionarea PIAS. În astfel de cazuri: serviciile şi dispozitivele medicale, inclusiv cele din  cadrul programelor naţionale de sănătate curative, se acordă off-line; furnizorii de medicamente eliberează în sistem off-line medicamentele din prescripţiile medicale on-line şi off-line. Anterior, medicamentele puteau fi furnizate de farmacii doar în regim on-line.

Există două tipuri de zahăr, zahărul artificial care provine din mâncărurile procesate şi zahărul natural care provine din fructe. Autoarea faimoasei cărţi „În The Sugar Impact Diet: Drop 7 Sugars to Lose Up to 10 Pounds în Just 2 Weeks”, JJ Virgin, oferă sfaturi practice despre cum să vă detoxifiati corpul de zahărul în exces, condiţie foarte periculoasă pentru organism.

JJ Virgin menţionează în cartea ei că este greşit să credem că, atunci când zahărul este în totalitate natural, este şi sănătos. Ea este de părere că şi sucul natural de fructe, sucul de agave, zahărul brut din trestie şi alte tipuri de zahăr de provenienţă naturală au efecte secundare negative asupra organismului nostru. JJ Virgin mai spune că nu neapărat zahărul este cel periculos, ci ceea ce se află în componenţa alimentelor, elemente de a căror existenţă nu avem habar, tot felul de adaosuri bizarre, scrie revista Doctorul Zilei.

De la 1 octombrie, remuneraţia medicilor pentru gărzile efectuate a crescut cu până la 90%, după ce Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă 20/2016.

Plata gărzilor suplimentare pentru medici se face acum prin raportarea la salariul de bază majorat de la 1 august 2016, iar plata majorată pentru aceste gărzi va fi primită începând cu data de 15 noiembrie.

Astfel, garda unui medic primar, gradaţia 5, va fi plătită în zilele lucrătoare cu 781 de lei brut (la un spor de 25%) şicu 1.094 de lei brut (la sporulmaxim de 75%). În zilele de sâmbătă, duminică şi sărbătorile legale, venitul din gardă va ajunge la 1.667 de lei brut.

Accidentul vascular cerebral este unul dintre cele mai mari pericole pentru omul contemporan mereu obosit, stresat şi care alege un stil de viaţă nesănătos. Preocupările neurologilor români sunt tot mai concentrate pe cercetarea ştiinţifică de top, pentru reducerea riscurilor de AVC. Profesor doctor Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), explică ce trebuie să facem pentru a preveni pericolul de accident vascular cerebral şi ce trebuie să ştim despre AVC.

”Când o persoană a avut un accident vascular cerebral, fie are un deficit motor, adică nu mai are putere în mână sau în picior, fie apar alte manifestări: o asimetrie a feţei sau o deficienţă de limbaj, un episod de pierdere a memoriei de scurtă durată sau o vedere dublă, ameţeli grave – nu orice fel de ameţeală. O persoană care are aceste simptome trebuie să se prezinte de urgenţă la un control neurologic.

În primele opt luni ale acestui an, România a înregistrat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de judeţe, iar doi copii au murit. Un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute, dar aşteaptă confirmarea finală.

Comparativ cu anul 2015, creşterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces.

Ministerul Sănătăţii condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulţirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an.

În România, în ultimii doi ani, nu au existat probleme majore la aprovizionarea cu vaccinul ROR.