Intr-un comunicat de presă remis vineri Agerpres, BNS atrage atenţia asupra faptului că, prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă de modificarea a Codului Fiscal, lansat joi în consultare publică, Ministerul Finanţelor Publice propune ca, începând de la 1 ianuarie 2018, pensionarii, şomerii, persoanele asistate social, persoanele aflate în concediu medical, persoanele aflate în concediu de creştere a copilului, personalul monahal, străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării să beneficieze cu titlu gratuit de servicii medicale, toţi fiind asiguraţi ai sistemului public de sănătate, fără obligaţia de plată a contribuţiei de sănătate.

Stimulentele de inserţie pentru creşterea copilului plătite în luna iulie 2017 au totalizat 52,73 milioane de lei, suma medie acordată fiind de 629,18 lei, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS). Astfel, în luna iulie, erau înregistraţi 83.809 de beneficiari ai stimulentului de inserţie pentru creşterea copilului, cei mai mulţi fiind în Bucureşti - 12.380 şi în judeţele Cluj - 3.439, Timiş - 3.543, Iaşi - 3.294 şi Constanţa - 3.270. Cea mai mare valoare a sumei medii plătite în luna iulie (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţul Dâmboviţa - 639,27 lei.

În ceea ce priveşte situaţia beneficiarilor suspendaţi de la plată în luna iulie, numărul acestora a fost de 4.749, cei mai mulţi înregistrându-se în Bucureşti - 601.

Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 5,1 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB, faţă de un deficit de 1,74 miliarde lei, respectiv 0,23% din PIB, înregistrat în perioada similară a anului trecut, informează Ministerul Finanţelor Publice.

În intervalul ianuarie-iulie 2017, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 141,2 miliarde lei, reprezentând 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Conform MFP, s-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (+16,4%), din impozitul pe salarii şi venit (+10,8%) şi din venituri din capital (+15,2%). În schimb, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 6,5% faţă de perioada similară din 2016, reducerea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale.

Peste 12.000 de hectare, recoltate în sudul țării

Recoltarea florii soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme din cauza temperaturilor ridicate, care au produs o coacere forțată a semințelor, lucrările fiind în plină desfășurare în județele din sudul și sud-estul țării, susține ministrul Agriculturii, Petre Daea.

"Recoltatul la floarea soarelui a început în plin peste tot în sudul țării, iar la porumb a debutat pe o suprafață de 700 de hectare în județul Mehedinți și va începe de săptămâna viitoare în mai multe județe. Lucrările au început mai devreme la floarea soarelui cu aproximativ 10 zile și se vor derula și în luna septembrie. Într-un fel este bine că a început recoltatul mai devreme, pentru că se eliberează terenul pentru însămânțările de toamnă, dar dăunează un pic producției, fiind o coacere forțată din cauza temperaturilor ridicate, cu influențe asupra bobului. 

Banca Europenă de Investiţii (BEI) acordă României un împrumut de un miliard de euro pentru cofinanţarea cu Fondurile structurale şi de investiţii europene a proiectelor prioritare de infrastructură în domeniul transporturilor, în valoare totală de 6,8 miliard de euro, care vor fi implementate în ţara noastră în perioada de programare 2014-2020, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare internaţionale remis Agerpres.

Fondurile BEI vor acoperi contribuţia bugetului de stat care cofinanţează investiţii prioritare de infrastructură în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020 (POIM). Aceste proiecte vor fi implementate în diverse regiuni, majoritatea fiind în zonele mai puţin dezvoltate din România şi/sau pe Axele prioritare TEN-T (Coridoarele Pan-Europene) .

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, în termeni nominali, a crescut, în mai 2017, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, atât ca serie brută, cu 14,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 11,4%, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS) remis vineri, 14 iulie, AGERPRES. Astfel, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2017, comparativ cu luna mai 2016, în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 14,0% ca urmare a creşterii comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+21,6%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+18,3%), comerţului cu ridicata nespecializat (+18,2%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+13,0%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+12,3%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+10,2%) şi comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+6,5%). Comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii a scăzut cu 15,1%.

Autorităţile vor să implementeze o taxă de solidaritate pentru cei cu venituri excepţionale, fiind vorba de un procent care urmează a fi analizat, a declarat joi ministrul desemnat al Finanţelor, Ionuţ Mişa, la finalul audierii sale din Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.

"Taxa de solidaritate se va adresa în special celor cu venituri excepţionale. Încercăm să nu afectăm deloc clasa de mijloc. Astăzi analizăm plafonul de minim 10 salarii minime pe economie, ceea ce înseamnă, ca cifră, 14.500 lei. Este vorba de ce depăşeşte 14.500 lei net. Vrem să ne asigurăm că acest plafon este considerat un venit excepţional ca nu cumva să impozităm o zonă care nu ne este astăzi... Nu am definit încă procentul", a spus Mişa.

Preţurile la alimente şi băuturi non-alcoolice în Polonia şi România sunt la jumătate din media înregistrată în Uniunea Europeană în 2016, arată datele publicate joi, 15 iunie, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), ne informează Agerpress. Pe ansamblu, preţurile la alimente şi băuturi non-alcoolice în UE variau anul trecut, între 62% din media din UE în Polonia şi în România, la aproape 150% în Danemarca, care este urmată de Suedia (126%), Austria (123%), Luxemburg (121%), Irlanda şi Finlanda (ambele cu 120%). În ceea ce priveşte băuturile alcoolice şi tutunul, preţurile din România sunt la 69% din media din UE, preţuri mai mici fiind înregistrate doar în Bulgaria (56%), Ungaria (67%) şi Polonia (68%).

Acţiunile Conpet s-au apreciat cel mai mult de la începutul anului în cadrul indicelui principal al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), respectiv cu 80,2%, la un preţ de 142 de lei/acţiune, reiese din datele operatorului pieţei de capital. Locul al doilea în cadrul BET este ocupat de Nuclearelectrica, cu 43,6%, iar al treilea de MedLife, cu 32,35%. Următoarele două poziţii sunt deţinute de Transgaz, cu 42,52%, şi de Romgaz, cu 35%. Aceste companii sunt urmate de OMV Petrom (+26,44%), Banca Transilvania (+22,22%), BVB (+18,97%), Fondul Proprietatea (16,35%), Transelectrica (+10,62%), Electrica (+8,66%) şi BRD (+7,74%). De la începutul anului, cuantumul total al tranzacţiilor derulate la Bursa de Valori Bucureşti a depăşit 5,44 miliarde de lei, consemnându-se o valoare medie zilnică de 53,9 milioane de lei.

Chiar dacă unele state din Europa de Est înregistrează cele mai semnificative creşteri de la criza financiară din 2008, avansul vine cu un cost: inflaţia rămâne scăzută şi ţări ca România şi Polonia se confruntă chiar cu cea mai îndelungată perioadă de declin al preţurilor, în timp ce ratele dobânzilor sunt la un nivel record scăzut în regiune, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg.

Dar în condiţiile în care economiile din regiune funcţionează aproape de potenţialul lor, autorităţile sunt în stare de alertă din cauza efectelor revenirii inflaţiei. Şi în timp ce datele preliminare arată că avansul PIB-ului în toate cele şase state din Europa de Est a depăşit nivelul din zona euro în primul trimestru din 2017, ritmul de creştere riscă să se reducă, avertizează analiştii de la Capital Economics Ltd.