Ultima editie tiparita in format pdf

2 octombrie - Duminica a IX-a după Rusalii

Publicat pe 2016-10-25 16:23:53Preot Ştefan Al. Săvulescu

Călătorii de pe întinsul oceanului privesc mereu spre busolă ca să nu se rătăcească şi să ajungă la ţinta călătoriei lor. Excursioniştii se orientează în drumurile lor prin munţi după punctele cardinale geografice ca să nu se piardă şi să ştie mereu unde este casa lor. Sfânta Evanghelie ne pune astăzi în faţă astfel de învăţături ca pe nişte adevărate puncte cardinale de orientare a vieţii noastre creştine.

1.Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, să le faceţi şi voi asemenea;

2.Iubiţi pe vrăjmaşii voştri;

3.Fiţi milostivi precum Tatăl ceresc este milostiv.

Iată trei principii date de Mântuitorul pentru călăuzirea vieţii noastre morale. În ele se cuprinde un larg program de viaţă, îndrumat de cele trei virtuţi de căpetenie ale creştinismului: dreptatea, iubirea şi milostenia. Fiecare dintre ele reprezintă câte o treaptă mai sus pe calea desăvârşirii noastre morale. Dreptatea este un bun al vieţii după care suspină mereu omenirea. Dreptatea se împlineşte numai prin săvârşirea binelui. A doua învăţătură ce se desprinde din Sfânta Evanghelie de astăzi este cuprinsă în cuvintele Mântuitorului Hristos: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri. Oricât de greu ne pare nouă iubirea vrăjmaşilor noştri, în împlinirea ei stă asemănarea noastră cu Dumnezeu.

Treapta a III-a a împlinirii voii lui Dumnezeu la care ne cheamă Sfânta Evanghelie este aceasta: “Fiţi milostivi precum şi Tatăl ceresc este milostiv.” Milostenia este calea prin care împlinim voia lui Dumnezeu. Ea este fructul iubirii de Dumnezeu şi de oameni, căci soarele de la care vine lumina în creştinism este Iisus Hristos. Împlinirea voii lui Dumnezeu în toate acţiunile, gândurile, vorbirea şi faptele noastre în toată viaţa este suprema lege a vieţii creştine. Să recunoşti voia lui Dumnezeu ca suprema ta lege şi să o îndeplineşti, iată ce înseamnă a fi creştin. Creştinismul se întemeiază pe jertfa Domnului nostru Iisus Hristos: “umilinţă în purtare, statornicie în credinţă, înţelepciune în cuvinte, dreptate în lucrări, milostivire în fapte, rânduială bună în obiceiuri, cecunoscând să facem rău cuiva şi putând să răbdăm pe cel făcut nouă de alţii, trăind în pace cu fraţii, iubind pe Dumnezeu din toată inima, iubindu-l pentru că ne este tată, temându-ne de el pentru că este Dumnezeu, neţinând mai mult la nimic decât la Mântuitorul Hristos, pentru că şi el n-a ţinut la nimic mai mult decât la noi”.

Se cuvine aşadar ca şi noi toţi să fim iubitori şi împlinitori ai dreptăţii, sârguitori în dragostea de Dumnezeu şi de oameni, gata spre tot lucrul cel bun fraţilor şi obştii în mijlocul cărora trăim.

Atunci cu adevărat vom fi şi noi vrednici de darul şi de făgăduinţa Domnului: “Fericiţi toţi cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi îl îndeplinesc pe el”, în veci de veci. Amin.