Ultima editie tiparita in format pdf

Timpul şi Omul, ediţia a 27-a: Despre sănătatea mintală...

Publicat pe 2016-09-20 15:01:22Daniel Mihu

Prima ediţie a Conferinţei Internaţionale SĂNATATE MENTALĂ – PSIHOLOGIE, MEDICINĂ ŞI ANTROPOLOGIE PENTRU CALITATEA VIEŢII (ICMH 2016) a avut loc în România, la Ploieşti, în perioada 9-11 septembrie 2016. Conferiţa a fost organizată în cadrul ediţiei a 27-a a Simpozionului “Timpul şi Omul”, la sediul Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova.

Scopul conferinţei a fost să adune laolaltă o vastă audienţă formată din practicieni în psihologie, medicină şi antropologie, ca şi din ştiințele conexe (educaţie, asistenţă socială etc.), experţi şi specialişti în politici din domeniul sănătăţii mentale. Temele sugerate au generat dezbateri susţinute şi fructuoase, ca şi oportunităţi de interacţiune între profesioniştii din aria sănătăţii mentale.

Conferinţa a fost creditată de Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Psihologilor din România, iar lucrările acceptate vor fi publicate într-un volum special, la Editura Universitară, prezentă în 46 de biblioteci academice din lume (WorldCat) şi inclusă de CNCS şi CNATDCU pe lista editurilor de prestigiu din România, categoria A2 pentru ştiinte sociale. După publicarea volumului, acesta va fi trimis către evaluare pentru indexarea în Web of Science (ISI).

Cele mai bune lucrări vor fi selectate şi autorii vor primi invitaţia de a trimite versiuni extinse către jurnalele suport ale conferinţei, indexate BDI şi aflate în evaluare pentru indexare SSCI (ISI): Journal of Educational Sciences & Psychology (JESP) - Ebsco, ProQuest, Index Copernicus şi DOAJ şi Romanian Journal of Experimental Applied Psychology - Ebsco, ProQuest, DOAJ si CrossRef.

Despre ce a fost la această conferinţă, cu mulţi invitaţi din străinătate, citiţi în continuare, precizând că temele majore ale ei au fost:

•          SĂNĂTATEA MENTALĂ ÎN PSIHOLOGIE

•          SĂNĂTATEA MENTALĂ ÎN MEDICINĂ

•          SĂNĂTATEA MENTALĂ ÎN ANTROPOLOGIE

•          PROVOCĂRI ŞI NOI ABORDĂRI ÎN SĂNĂTATEA MENTALĂ

Conferinţa s-a desfăşurat în mai multe săli ale Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova şi, trecând prin ele, am stat de vorbă cu participanţii. Interviurile realizate, sau doar declaraţiile acestora, le puteţi citi în continuare:

Dr. Germain Weber, Luxemburg: „Dorinţa mea este aceea de a schimba unele concepte care există în psihiatrie cu unele mai noi în domeniul acesta, al deficienţelor intelectuale. O mare problemă, văd eu, este în cea a acceptării de către ceilalţi a tipului de dificultate intelectuală pe care o are un astfel de suferind. Cred că oamenii cu dizabilităţi intelectuale trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca toţi oamenii”. Aici am intervenit spunându-i că unii au chiar mai multe, doar activează în politică,  iar dr. Weber a completat: „Interesantă gluma dvs., dar trebuie să adaug ceva care o demonstrează. Cuvântul „idiot” provine din limba greacă şi definea o persoană care nu se putea şi nu voia să fie angajată în activităţile comunităţii, ci îşi vedea doar de interesele personale. Aşa că sunt de acord cu observaţia dvs., dacă mă gândesc la unii parlamentari... Aici observaţia d-lui Weber despre unii politicieni, care validează opinia mea e şi mai interesantă, dânsul fiind cetăţean UE din Luxemburg. În plus, mai există un cuvânt tot cu origine greacă, ajuns şi în limba română printr-o interesantă compunere. Şi i-am povestit: Este vorba de cuvântul „ticălos”, apărut în limba română în epoca fanariotă. Atunci când se întâlneau doi boieri îşi admirau hainele complimentându-se în limba greacă. Îşi spuneau „ti kalos” care însemna „ce frumos”. Adică mesajul era ce frumos eşti îmbrăcat! Ţăranul român, foarte sărac, a concluzionat: „ăştia sunt doi ticăloşi”. Aşa a ajuns, prin compunere, cuvânt în limba română. Povestea aceasta o ştiu de la Anghel Bastuni, un grec născut prin 1920 la Constantinopol.

Ca proiect de viitor, dl. Germain Weber a concluzionat: „Consider că ar fi un lucru foarte bun ca psihiatrii să fie foarte bine pregătiţi pentru a fi apţi să trateze deficienţele intelectuale. Mai departe sper să ne construim o societate constituită din mai multe societăţi.

Academician Bălăceanu-Stolnici: Şi la tv este un masacru al limbii!”

În biroul directoarei Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, dr. Emilia Iancu, l-am întâlnit şi intervievat pe dl. academician Bălăceanu Stolnici. Aşa a rezultat următorul interviu:

B.S. -Am avut multe emisiuni cu Adrian Păunescu, ne-am şi ciorovăit... M-a prins odată într-o emisiune extrem de dificilă şi pentru el şi pentru mine. Era în noaptea când americanii au bombardat Belgradul. Toată echipa lui îmi era adversară. Eu eram liberal atunci şi trebuia să apăr punctul de vedere al guvernului. Era o problemă destul de delicată, dar totul s-a petrecut datorită lui Păunescu, în condiţii academice. Era în studio şi Răzvan Teodorescu.

R -Îmi amintesc. Şi a sunat Adam Puslojic şi a spus: „Ne bombardează barbarii. Cum şi casa în care locuiesc a fost la fel bombardată în 1944, aprilie, de americani, mi-a fost lesne de înţeles ce trăiau oamenii aceia...

B.S: - Da, aşa a fost. Atunci, timp de o oră, ne-am înţeles elegant, deşi eram pe poziţii adverse. Am fost într-o altă emisiune, când a fost reînmormântat Carol al II-lea. Păunescu a vrut să-l atace pe Regele Mihai. I-am explicat că n-a venit pentru că nu i-a dat voie mama. A înţeles şi a schimbat discursul imediat. În concluzie, noi ne-am înţeles, era un om inimos, bun la suflet.

R: - Şi eu la fel l-am cunoscut. Chiar în biblioteca liceului I.L. Caragiale, unde îi citisem o carte când eram elev, lucru pe care i l-am şi spus şi i-a făcut plăcere. Revenind la conferinţa din cadrul Simpozionului „Timpul şi Omul”, ediţia 27, vă întreb dacă ştiţi la câte dintre ele aţi lipsit?

B.S: -Am fost de la început şi cred că am participat la toate cu plăcere pentru că adună intelectuali. Ploieştiul e un oraş de provincie, dar e un fel de suburbie a Bucureştiului. Totdeauna am fost mulţumit la Ploieşti.

R: - Cum vedeţi evoluţia acestei manifestări?

B.S: - Factorul permanent care animă această manifestare a fost doamna Iancu, directoarea Muzeului de Ştiinţele Naturii Prahova. Graţie dânsei s-a păstrat ceea ce putem numi tradiţie şi în ea există un fir permanent, ideea de a promova antropologia, multe din ramurile ei, în special antropologia culturală. Am remarcat că, de-a lungul timpului, s-a perfecţionat şi rutina organizării.

R: - Nu vă întreb ce vârstă aveţi, dar nu pot să nu remarc că aveţi aceeaşi vitalitate. Nu sunteţi tracasat şi obosit, mereu egal cu dvs. înşivă. Cum faceţi, care e secretul? Dacă îl ştiţi, desigur...

B.S: - Nu îl ştiu, dar îl bănuiesc. E genetic.

R:- Domnule academician, cum vedeţi situaţia culturii în această globalizare actuală?

B.S: -Trăim un moment istoric extrem de important în care globalizarea este necesară din punct de vedere economic, în primul rând. Este impusă de sistemul bancar şi de firmele multinaţionale. Au un interes ca spaţiile să fie uniforme şi ei să guverneze peste tot. De asemenea, un instrument formidabil de globalizare este Internetul. Acestea sunt aspectele pozitive. Partea negativă e atunci când globalizarea atacă cultura. Toate mecanismele acestea economice vor să dărâme cultura pentru a elimina individualizarea diferitelor grupuri umane care nu le convin.

R: -Cultura, în primul rând, înseamnă identitate.

B.S: -Da. Şi acolo este limba, religia, tradiţiile culturale şi istoria. Ultima menţionată s-a scos din manuale, limba nu se prea învaţă şi aţi văzut cum se maltratează. Biserica şi nu toată, este atacată, dar nu la modul ateu. Biserica ortodoxă e o ţintă, că reprezintă identitatea românească.

R: -Aici am o nuanţă personală şi mă bucur că vorbesc cu un academician. Mă deranjează că la meciurile de fotbal, la multe posturi TV, prezentatorii anunţă, de exemplu, „Naţional Arena” şi nu „Arena Naţională”. O fi la vreo comandă?

B.S: -Nu ştiu limba românească!

R: -Dar sunt la posturi importante...

B.S: -Nu are importanţă. Văd la studenţii mei din anul I. Vin din liceu şi nu ştiu să facă acordurile gramaticale, nu ştiu să pună virgule. Este un masacru al limbii. Plus că există o injectare masivă de anglicisme.

R: -Deci le-aţi sesizat.

B.S: -Evident. A încercat Pruteanu ceva. Acum nu avem ce face. Când îl citesc pe Caragiale remarc abundenţa de turcisme mult mai mare decât la noi acum. Acelea s-au eliminat, apoi au urmat franţuzismele pe care le-am acceptat cu plăcere că se acordau cu limba noastră. Anglicismele vin de la Internet.

R: - Altă faţă a globalizării...

B.S: - E tot o globalizare, cum a fost şi cea romană. Aceea a fost pe limbă, pe economie, pe drumuri, dar nu pe cultură. Ei au respectat culturile naţionale.

 

De asemenea, în afara domnului academician Bălăceanu Stolnici şi, desigur, a amfitrioanei, prof. dr. Emilia Iancu, prezentă la toate manifestările Simpozonului „Timpul şi Omul”, a fost Dr. Cristiana Glavce, de la Institutul de Arheologie „Francisc Rainer”, Bucureşti. Despre ce a constatat ediţia aceasta ne-a declarat: Simpozionul a fost deosebit de interesant, ca de obicei, pe un subiect deosebit de acut: calitatea vieţii, atât biologică, dar şi psihică. A fost o întâlnire ştiinţifică cu miză mare pentru viitor. Este un subiect de contemporaneitate. Acum se pune net problema între biologic şi psihic. Omul este o fiinţă bio-sociabilă indivizibilă. Sperăm că întâlnirea de la anul să fie la fel, vom găsi un subiect de actualitate”.

 

Amfitrioana manifestării, prof. dr. Emilia Iancu, după încheierea ediţiei a 27-a, ne-a precizat, ca o concluzie: „Tema ediţiei a 27-a a simpozionului „Natura şi Omul” a fost „Sănătate mintală, psihologie, medicină şi antropologie pentru calitatea vieţii”. În cadrul ei academicianul Bălăceanu Stolnici ne-a dat nişte informaţii deosebit de interesante, mai ales despre gnoză. Mi s-a părut specială declaraţia în care spunea că omul se naşte cu sentimentul culpabilităţii, motiv pentru care este tentat să îngenuncheze în faţa spiritului suprem. Sunt foarte mulţumită de felul în care a decurs prezentarea tuturor lucrărilor, inclusiv a invitaţilor din străinătate, cum a fost cea a lui Germaine Weber. Per total, lucrările au fost foarte interesante, multidisciplinare. Tema de la anul va fi legată tot de natură şi om. Ce vom avea, încă nu ştiu. Ne vom gândi”.