Ultima editie tiparita in format pdf

Ediţia 2016 la Castel, de ZIUA JULIILOR HASDEU

Publicat pe 2016-07-26 13:57:55 Serghie Bucur

Sâmbătă / 2 Iulie 2016, imensa livadă a Castelului Julia Hasdeu a rezonat, timp de 5-6 ore,  de glasurile invitaţilor sosiţi să evoce vieţile şi operele hasdeilor, prilejuite de „Ziua Juliilor” Magului de la Câmpina, Julia – soţia şi Julia – fiica, eveniment anual fabulos şi unic pentru Literatura şi Spiritualitatea românească.

          Oficialităţi

          Poftite să cuvânteze despre Juliile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, în versiunea 2016, câteva din personalităţile marcante ale Hasdeologiei au luat parte la a XXVI-a ediţie a „Sărbătorii Celor Două Julii”, în tonalităţile programului judicios întocmit şi prezidat de dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului Julia Hasdeu, faţă cu o asistenţă record, peste 200 de persoane luând loc în scaunele rânduite sub un cort alb foarte întins şi foarte primitor: prof. dr. Ionel Oprişan, editor al cărţilor hasdeene şi scriitor, prof. Mircea Coloşenco, cercetător la Institutul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, prof. Maria Boescu, din Cluj, prof. Alin Ciupală, istoric şi critic de artă., prof. dr. Christian Crăciun şi Hanna Bota, scriitoare. N-au lipsit politicienii de Câmpina, ing. Horia Tiseanu, primarul localităţii şi senatorul Georgică Severin. 

          Veritabilă sesiune ştiinţifică

          Profitând de rangurile lor în eşicherul politic, au rostit câteva cuvinte Horia Tiseanu şi Georgică Severin, stiluri retorice diferite şi, deşi concurente politic, solidare pentru binele Câmpinei pe mai toate planurile. Academică, argumentată şi polemică, comunicarea dr. Ionel Oprişan s-a derulat pe „Întâlnirea dintre doi titani ai spiritualităţii româneşti: B. P. Hasdeu şi Nicolae Iorga”. Prof. Alin Ciupală a glosat pe marginea temei „Familia Hasdeu în marile encuclopedii româneşti din perioada interbelică”, iar prof. Maria Boescu a schiţat un amplu „Portret de familie: B. P. Hasdeu şi Julia Hasdeu”. Expunerea prof. Mircea Coloşenco, de o eleganţă şi erudiţie aplaudate la scenă deschisă, s-a axat pe subiectul „Julia Hasdeu în corespondenţă cu tatăl său” – problematică ce alcătuieşte substanţa noului volum scris şi îngrijit de dr. Jenica Tabacu intitulat „O corespondenţă pentru eternitate: BP Hasdeu – Julia Hasdeu”, care a fost lansat cu acest prilej. A urmat expozeul scriitoarei Hanna Bota, cu tema „Sincronicitate şi lumi paralele. Imagini dintr-o călătorie exotică”, a propos de magia spiritistă practicată de Bogdan Petriceicu Hasdeu, după moartea genialei lui fiice, Julia.

          Cărţi şi autori

          Comperajului dr. Jenica Tabacu i-au fost adăugate pledoariile dr. Ionel Oprişan, directorul editurilor Vestala şi Saeculum I. O., de sub teascurile cărora, sub îngrijirea domniei sale, au apărut volumele „O corespondenţă pentru eternitate; B. P. Hasdeu şi Julia Hasdeu”, respectiv, „B. P. Hasdeu – un basarabean genial”. Exhaustive şi ca de fiecare dată cu tâlc vizualizate, au continuat seria lansărilor de carte în prezentările dr. Christian Crăciun, pe marginea cărţii poetei Ani Bradea, „Poeme din zid”, editura Brumar şi a romanului „Când în fiecare zi e joi”, al Hannei Bota, editura Şcoala Ardeleană. Adevărată „curte cu juraţi”, despre aceste noi apariţii editoriale au vorbit şi scriitorii Mioara Bahna şi Florin Dochia. Autoarele au citit apoi din scrierile lor.

          Teatrul

          ... A animat evenimentul Juliilor cu spectacolul „Eppur si muove”, de inspiraţie hasdeeană, jucat – în incinta Castelului – de grupul june alcătuit, sub regia lui Adrian Dochia, de Monica Davidescu, Tomi Cristin, Ovidiu Cuncea şi Sara Cuncea, produs al Asociaţiei „Teatru Proiect” întemeiat şi îndrumat de regretatul actor Mircea Albulescu. .

          Artele plastice

          ... S-au reunit în sălile de sub clădirea Castelului Julia Hasdeu, distingându-se prin genurile în care au fost create şi numele semnatarilor acestora. În prima sală, maestrul Alfred Dumitriu a expus 20 de bronzuri sub genericul „Reflexii de Lumină”, o serie de lucrări în forme rotunde, sferdoidale şi expresii clpesidrice, portretistice – lucrări cu profundă forţă simbolistică, tipice stilului sculptural dumitrian. În sala alăturată, poetul, publicistul şi pictorul Codruţ Radi, originar din Sinaia, a expus 40 de „Ruine” – acuarele şi uleiuri în care artistul a redat – ajunse autentice... ruine – edificii istorice şi clădiri cu valoare arhitecturală indubitabilă din toată România: palate, casteluri, vile, cetăţi, mânăstiri, lăcaşuri şi case ce au aparţinut unor personalităţi celebre, din secole de mult uitate.

          Onorabile vip-uri

          Ne-am revăzut cu veritabili oameni de Cultură din Câmpina, precum d-na Amalia Suruceanu, preşedinta Sucursalei UAP, artistul foto-reporter Ştefan Muşoiu, criticul literar Constantin Trandafir, poeta şi prozatoarea Diana Trandafir, poetul Ştefan Alexandru Saşa; din Bucureşti, cu jurnalista prezentatoare la Radio România Actualităţi Daniela Coman, şi poeta Coca Popescu; din Ploieşti, cu poeta şi scriitoarea Ana Hâncu şi istoricul şi graficianul Octavian Onea. O veche cunoştinţă a vieţii jurnalistice de după 1990 a fost inginerul Marian Marinescu, între anii 1992 şi 1997 redactor la Jurnalul de Prahova şi directorul Oglindei de Prahova, însoţit de fiul său.