Ultima editie tiparita in format pdf

70 de poeţi pentru PARODISTUL SAŞA

Publicat pe 2016-05-10 11:30:27Serghie Bucur

Sâmbătă 16 aprilie 2016, salonul Bibliotecii ISTRATI de pe bulevardul Culturii din Câmpina a fost, pentru aproape două ore, amfiteatrul râsului în hohote, urmare lansării volumului de POEZIE INDIRECTĂ semnat de poetul, epigramistul şi parodistul Ştefan Alexandru Saşa – prolific propagator al scrierilor „practicii râsului” – cum l-a caracterizat veţi cedea cine şi de ce.

            Nedumerire

            „Poţi preface, Serghie, o suită de scrieri în rime şi ritmuri clocotitoare în umorul lor, într-un banal reportaj ?”, m-am întrebat îndată ce, după ultima vorbă a poetului Saşa, a căzut ca o cortină pe finalul reuniunii amintite mai sus. „Cu altă ocazie, o cronicuţă literară s-ar  cuveni, cunoscându-i acestui aed câmpinean excelenţa poetică. Cum să nu!, când am de-a face cu un poet umorist premiat naţional, iar opera lui umple un raft, cu mii de savuroase şi percutante stihuri!”. 

            Nord-Sud

            Axă rutieră între Câmpina şi Ploieşti, DN 1 sau, cum era numit odinioară, „şoseaua naţională”, leagă capitala judeţului de urbea aşezată între apele Doftanei şi-ale Prahovei, prin asfalt şi prin Cultură. Să nu uităm denumirea celeiaşi artere sugerată prin romanul său, de Eugen Barbu: „Şoseaua Nordului”. Prin urmare, „axa” uneşte metropolele prahovene cu evenimentele lor culturale şi artistice, prin scriitori, muzicieni, poeţi, pictori, sculptori şi publicişti – o lume a cărei creaţie înfrumuseţează pe-aceea a concreteţei materiale. În salonul bibliotecii „Istrati”, printre invitaţii lui Ştefan Alexandru Saşa i-am revăzut pe Ana Hâncu,  Valentin Irimia, Mircea Teculescu, Dan Minoiu, Livia Dimulescu şi Dan Drăguş. Nord-Sud-ul Poeziei române şi-a împrospătat meridianul, alăturându-se confraţilor din urbea lui Caragiale şi Nichita, scriitori şi publicişti din aşezarea lui Grigorescu-Istrati-Hasdeu: Alin Ciupală, Constantin şi Diana Trandafir, Constanţa Mezdrea, Florin Dochia, Iulian Moreanu, Elena Glodeanu, Ştefan Muşoiu şi – gazdă – Liliana Ene, directoarea edificiului „Istrati”.

            Laudatio

            Despre poet şi cartea lui, intitulată „Poezie indirectă a la maniere de...” au glosat criticul literar Constantin Trandafir, poetul Florin Dochia şi eseistul Christian Crăciun. În aprecierea valorică a personalităţii poetice a lui Ştefan Alexandru Saşa, Florin Dochia este convins că „Sunt puţini parodişti contemprani notabili, iar Ştefan Al. – Saşa se desprinde din micul pluton printr-un aspect care-l apropie mult de maestrul său, l-am numit pe Marin Sorescu, anume faptul că iese din zona retoricii, a mecanismelor de suprafaţă, a ticurilor stilistice şi uzează de ceea ce aş numi deconstrucţie a originalului, astfel încât trece graniţa în zona poeticului de profunzime şi atunci textul sună mai degrabă ca un fel de „a la maniere de” superior asumat. Saşa nu aspiră, totuşi, la deconstructivismul nietzechean al poetului şaizecist craiovean, dar păstrează de la acesta dimensiunea poststructuralistă a unui pantextualism care-l conduce la compunerea unor adevărate „mimotexte”, în termenii unui Gerard Genette, mai degrabă decât parodii”. Scriitorul Florin Dochia încheie laudatio-ul său astfel: „Riguros în ceea ce priveşte mecanica poetică originară, poetul nu ocoleşte nici un mijloc prin care ar putea obţine efectele focurilor de artificii ale unei sărbători intelectuale a practicii râsului”!

            Galeria parodiaţilor

            Pasionat de arta parodierii, Saşa a dat o raită prin Poezia modernă a Literaturii noastre şi s-a oprit în dreptul unora dintre cei mai de seamă poeţi ai României, precum Tudor Arghezi, George Bacovia, Mihai Beniuc, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Geo Bogza, Marcel Breslaşu. Nina Cassian, Radu Cârneci, Aron Cotruş, Leonid Dimov, Ştefan Augustin Doinaş, Geo Dumitrescu, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Ion Pillat, Marin Sorescu, Radu Stanca, Ion Stratan, Nichita Stănescu, AL. O. Teodoreanu, Virgil Teodorescu, Constant Tonegaru, Matei Vişniec. Fără 1, cartea de „poezie indirectă – a la maniere de” a lui Ştefan Alexandru Saşa cuprinde 70 de nume de autori supuşi de el parodierii, într-o strălucită zodie a propensiunii lui scriitoriceşti! Alături de aceste cariatide sunt şi mai apropiaţii de noi Liviu Antonesei, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Nichita Danilov, Mircea Dinescu, Florin Dochia, Florin Iaru, Valeria Manta Tăicuţu, Maria Nicolai, Ioan Es. Pop, Nicolae Stanciu, Adrian Suciu şi Miruna Vlada.

            Autoparodiere

            Saşa însuşi se aşează cu fruntea pe „eşafodul” umorului şi îşi rosteşte „sentinţa”, conştient de posteritatea lui: „Mi-ai dat de înţeles că eşti otrava / Şi, uneori, tămâia vieţii mele, / Cobori îmbrăţişările din stele, / Iar pe cearceaf, seminţe de gâlceavă. // Iubirea măsurată-n gogonele, / Mă prinde cu furtuna-i scandinavă, / Atuncea când drogat dau tot pe ţeavă, / Visând înfrigurat porniri rebele... // Discret, te crâmpoţesc de cele sfinte / Şi-mi pari fantasmagorică-Afrodită, / Frumoasă, gospodină şi cinstită... // Doar popa zice să mai iau aminte, / Tămâia şi otrava nu-s totuna, / Deci, beau, în consecinţă, mătrăguna!” („Ale tinereţii valuri”).

            Bacoviană

            Cum ar fi putut „scăpa” ironiei saşaniene un super-poet precum Bacovia – acel poet care şi-a luat numele de la sintagma (ingenios condensată) „Calea lui Bachus, băutorul, alcoolicul” – „Bacho-Via”? Iată-l pe „poetului Plumbului” universal în apoteoticul său jemanfâşism: „În noapte, coboară din turle / Senzaţii de frig şi beţie, Nebunu-nceput-a să urle / Pe scara de la frizerie. // Cu plumbu-n picioare prin ploaie, / Se-ntorc drojdierii din birturi, / Iar vântul cu fală despoaie / Fetiţe dispuse la flirturi. // E toamnă, cazarma răsună, / Injurii de mamă, de tată, /  Frunzişul aşteaptă furtună / Şi demonii colţii-şi arată. // În triste, tăcute saloane / Mă chiamă iubita fierbinte, / Cu ceai şi cu două banane / Să-i fac până-n zori jurăminte” („Isterii de toamnă”).

            Efigie

            Critica lucidă a publicistului Christian Crăciun sintetizează spiritul parodistic saşanian: „Rafinamentul lexical al parodiilor lui Saşa (...) însoţeşte o incursiune (...) ce are deseori aerul unor explorări: una psihologică, indicând un magnetism erotic de senzualitate (...) şi alta estetică, relevând un simţ parodic activizat mereu şi mereu o atitudine elegiacă”!