Ultima editie tiparita in format pdf

O constelaţie românească în Universalitate: JULIA-LILICA ŞI HASDEU

Publicat pe 2016-01-15 16:44:33

MOTTO: „Îţi scrie glumind şi vesel, ca nu cumva Act restitutiv să te îngrijească (îngrijoreze)” Julia-Mama. 


Ziua de 14 noiembrie 2015 este deja istorie, încă o pagină pentru spiritualitatea românească a părţii a doua a secolului al XIX-lea. Pe stilul vechi, în 2 noiembrie 1869 – clipa venirii pe lume a Juliei Hasdeu, Lilica, mângâiată de nefericitul ei tată, a luminat, la început, divin, existenţa familiei Hasdeu. Corespondenţa dintre fiică şi părintele ei, purtată între Parisul elevei şi studentei Hasdeu, şi Bucureştiul printesc, a trasat traiectoria unui destin shakespearian. Actul de restituire a acestui tezaur memorial l-au oficiat d-na dr. Jenica Tabacu, directoarea Castelului-Muzeu Julia Hasdeu şi consilierii Primăriei Câmpina, care au investit banii pentru a tipări această frescă a dramaticei legături între Julia-Lilica şi părintele ei, Magul de la Câmpina. Unică şi solară Ediţia 2015 a comemorării Juliei Hasdeu, la un veac şi jumătate de la naştere – 2 / 14 noiembrie 1869 – a reaşezat Castelul cu numele tragicei „scriitoare franceze de origine română” (precizează majoritatea Dicţionarelor), pe orbita culturii universale. Din punctul geografic Câmpina, în 2 / 14 noiembrie 1869 a ţâşnit o imensă rază solară! Aidoma făpturii cu trăsături de trestie gânditoare, care, vreme de 19 ani, fusese – într-o inegală luptă cu moartea – Soarele lui Hasdeu, Julia lui, Lilica lui unică şi eternă. Clasicii hasdeologi Crina Decusară Bocşan, Stancu Ilin şi Ionel Oprişan – specialiştii de peste un sfert de secol prezenţi la Câmpina, la fiecare eveniment hasdeian, şi dr. Constantin Dobrescu, au glosat profund şi emoţionant în jurul vieţii şi operei Juliei Hasdeu. Meteorică pe cerul artelor şi literaturii universale, Julia Hasdeu probează prin poezia scrisă în franceză şi în română şi, cu o forţă romanescă contrară fragilităţii fiinţei sale, şi prin corespondenţa adunată între coperţile masivului op îngrijit (traducere, ediţie şi prefaţă) de excelentissima hasdeologă Dr. Jenica Tabacu, apărut în condiţii grafice academice la editura Vestala, cu titlul „Iulia Hasdeu, epistole către tatăl său, B. P. Hasdeu!” Super-ambianţă Prestigiul cultural al Câmpinei îl susţine superlativ Castelul Julia Hasdeu şi întreaga moştenire istorică, literară, edilitară şi morală, păstrată aici cu sfinţenie, de Jenica Tabacu, preţuită de un public mereu credincios pomenirii şi amintirii Hasdeilor! Arcada spirituală Bogdan – Julia fiica – Julia mama şi soţia, stăruie în conştiinţa publică şi în lumea culturală şi academică, e acel ram al trinităţii Grigorescu-Hasdeu-Istrati, emblematică reprezentare a urbei de peste 500 de ani datând, negru pe alb, documentar. Adoratorii cu precădere ai Juliei Hasdeu au fost din nou prezenţi în ambianţa de vis a livezii din spatele edificiului cu trei turnuri medievale, nelipsind jurnalişti dublaţi de scriitori, precum Florin Dochia – spiritul care devansează timpul cu literatura sa poetică, de peste 10 ani, cu Revista Nouă (seria a IV-a editată, din februarie 2004, de Cercul Literar „Geo Bogza”, cu sprijinul financiar al Consiliului Municipal Câmpina), Ştefan Alexandru Saşa, rondelistul şi epigramistul de talie naţională, Codruţ Radi – poetul şi publicistul cu personalitate literară remarcabilă, dr. Alexandru Bădulescu, muzicolog de anvergură, autor a numeroase studii de specialitate, directorul Casei-Muzeu Paul Constantinescu, istoric şi ziarist, poeta şi prozatoarea Diana Trandafir, împreună cu ilustrul său tată, criticul literar Constantin Trandafir, istoricul şi scriitorul Octavian Onea, istoricul şi publicistul dr. Constantin Dobrescu împreună cu scriitorul Gelu Nicolae Ionescu, redactorul şef al revistei ploieştene Atitudini – care a trecut în revistă laureaţii Concursului de Poezie „Julia Hasdeu”. Cer autumnal, arc însorit peste asistenţa a cel puţin o sută de doamne, domnişoare şi domni, sonorizat de vocile consistente, cu inflexiuni academice, ale hasdeologilor Crina Decusară, Stancu Ilin şi Ionel Oprişan, a iluminat serafic zidurile Castelului, în accentele discursului dr. Jenica Tabacu şi ale actriţei ... care a citit din Corespondenţă pagini de o vibrantă plasticitate sufletesc-părintească. Discret şi pasionat, foto-reporterul Ştefan Muşoiu a adăugat sensibilităţii generale patosul secvenţelor decupate din Natura vie, înconjurătoare. Story color Exuberantă, de un optimism molipsitor, d-na Amalia Suruceanu a guvernat şi de astă dată latura artistică a evenimentului, cu expoziţie câtorva dintre elevii domniei sale animaţi de pasiunea Picturii. Pe simezele primei săli de Artă de sub Castel, am întâlnit-o între tablourile semnate de micii artişti expuse aici, în tripla calitate: de preşedintă a filialei Câmpina a Uniunii Artiştilor Plastici, de artistă plastică (cu rezonante prezenţe prin câteva metropole ale Europei) şi de îndrumătoare (profesoară) a şcolarilor cu talent pictural. Doamna Amalia Suruceanu „a recidivat” din nou, cu aplombul pedagogic şi artistic pe care de ani buni ni-l dovedeşte cu elocvent profesionalism. Şi cum să nu te simţi întors în anii copilăriei, răscolit de naive filosofii ca în „Fereastra” şi în „Ceasurile”, ca şi în „Ochiul Universal” sau „Castelul Julia Hasdeu” ale Anei de 15 ani, în „Liliacul” Denisei de 14 ani, în „Soarele” şi în „Păpuşa” lui Andrei de 15 ani...! Şi îndată ce dai cu ochii de „Floarea de Aer” a pictoriţei Amalia Suruceanu (un exemplu), de fiinţa radioasă a Artistei, care te copleşeşte cu respectul şi preţuirea dânsei, cu irizările miraculoase ale privirilor de agathă şi o poezie a nobleţei fără egal! Evident, în compania d-lui Suruceanu, fotograf şi globetrotter de elită! Un fascinant story color care leagă desenele şi picturile Juliei Hasdeu, de-acum 146 de ani, cu ale unor fericiţi urmaşi ai Ei, din 2015! Din Corespondenţă „O sută optzeci şi şase de scrisori ale Juliei Hasdeu către tatăl său, B. P. Hasdeu, s-au conservat peste timp. Din ele, douăzeci şi nouă au fost scrise în limba română”, precizează în finalul Prefeţei, d-na Dr. Jenica Tabacu. Text fără dată, prima scrisoare în EPISTOLE: „Tată dragă, Iartă-mă c-am neglijat de a-ţi scri, dar mama a fost necăjită şi bolnavă, însă n-au trecut niciun ceas să nu mă gândesc la dumneata. Eu până acum am făcut şase băi de nămol; dacă m-ai vedea tu, tată dragă, cum sunt de neagră, când sunt în baie, parcă sunt o arăpoaică. Noi te dorim foarte mult, bine ar fi să vii şi tu la noi. Tată dragă, te roagă mama şi eu să faci ce-i face să ne trimeţi zece napolioni ca să putem sta până în august 15, căci până atunci am luat odaia şi nu mai avem parale deloc. Sărut mâinile, tată dragă, şi te doresc! Supusa d-tale fiică, Julia Hasdeu” Scrisoarea nr. 178, de asemenea nedatată: „Tată dragă, Îţi imaginezi că trebuie să-ţi comunic necazurile mamei. Ca totdeauna Plutus (zeul şi personalitatea bogăţiilor de pe pământ – n. J.T.), zeul capricios şi nestatornic, este în cauză. Mama nu mai are bani: douăzeci de bani, în toată casa, şi înţelegi de ce. Hainele noastre pentru iarnă, boala şi moartea drei Petrescu, Damaschino, flanelele mele etcaetera, toate astea au ruinat-o, au adus-o pe zero. Ea te roagă, te conjură, în maniera cea mai emoţionantă, nu să-i împrumuţi, ci să-i faci cadou două sute de franci, ca să împingi generozitatea d-tale până la capăt. Şi aceşti două sute de franci, ea te roagă să-i trimiţi cât mai degrabă posibil, din acest motiv. Doar douăzeci de franci în toată casa! În fine, cu speranţa că inima dumitale nu este de piatră, voi termina această cerere foarte umilă, rugându-te să mă crezi ascultătoarea d-tale fiică şi servitoare, Lili. P. S. Dă-ne, te rog, veşti foarte exacte despre Sultan şi bietul Agripa şi despre baba Anica!”. Serghie Bucur