Ultima editie tiparita in format pdf

Şcoala trebuie să fie şcoală, nu spital de covid sau altceva!

Publicat pe 2020-09-08 13:53:40Mihail Marinescu; Sursă foto: news.ro

Scenarii după scenarii
A mai rămas un pic şi şcolile îşi redeschid porţile pentru elevi, odată cu începutul unui nou an şcolar.
Din păcate, cei mai mari decât ei, referindu-ne la persoanele mature ce alcătuiesc factorul decizional, s-au tot contrazis între ei şi nu prea au ajuns la un consens în privinţa siguranţei sănătăţii copiilor în şcoli.
Pe site-ul Ministerului Educaţiei a fost publicat un comunicat ce cuprinde „trei scenarii” pentru revenirea copiilor în clase, conform datelor statistice trimise de către DSP-uri.
„Cele trei scenarii au următoarea configurație:
Scenariul 1: participarea zilnică (față-n față) a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție;
Scenariul 2: participarea zilnică (față-n față)) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție;
Scenariul 3: participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități/lecții online”.
Domnilor şi doamnelor de la Ministerul Educaţiei şi de la Ministerul Sănătăţii, din moment ce în restaurante se poate cu şase persoane la o masă, atunci de ce în şcoli mai aplicaţi metoda cu distanţarea fizică?
Păi, atunci haideţi să mutăm şcoala în restaurante, că acolo se pare că acest virus nu are acces aşa ca la şcoală!

Luaţi masca de pe faţa copiilor! Îi puteţi traumatiza cu măsurile voastre ridicole!
Indiferent de ce scenariu se alege, există, din păcate, obligativitatea purtării măştilor de către copii pe toată perioada şederii lor la şcoală! Aşa ceva se poate încadra în rele tratamente aplicate minorilor, asta pentru că nu există în lumea asta niciun studiu ştiinţific din care să rezulte că aceste măşti protejează de coronavirus sau covid-19, cum vreţi să-i spuneţi, deşi una e una, alta e alta!

Prin această obligativitate, oamenilor le este anulat dreptul la respiraţie normală.
Cum poţi obliga pe cineva (aici intră şi situaţia tuturor oamenilor, nu numai a copiilor) să nu mai respire oxigen?
Cum este posibil să-ţi permiţi să îi iei omului dreptul la oxigen şi să-l obligi să-şi inhaleze propria transpiraţie şi bacteriile pe care organismul le elimină prin expiraţie?
Ceea ce se întâmplă acum seamănă mai mult a tortură decât a protecţie! Este total nesănătos să porţi acea mască atâta timp, pentru că se pot provoca boli ale plămânilor şi atunci vor da vina, aţi ghicit, pe covid, evident!
Acoperirea căilor respiratorii scade puterea organismului în a produce anticorpi, scade imunitatea, ori se ştie că orice virus se simte bine în organisme slabe din punct de vedere al imunităţii.
Dacă unui copil i se face rău la şcoală şi, eventual, leşină din cauză că nu îi este bine cu masca aia pe figură, ce credeţi că se întâmplă? Nu cumva vor da vina pe covid şi se va comunica la media că este „un nou caz”?
Părinţii, organizaţiile de părinţi ar trebui să ia atitudine şi să le ceară autorităţilor să nu-şi permită să se atingă de copiii lor prin obligarea purtării măştilor.
În Italia a existat o astfel de acţiune şi, iată, a avut succes, pentru că acolo se stă la şcoală fără mască!

Profesorii sunt transformaţi în paznicii şi în medicii!
Profesorilor din România li s-a făcut un fel de instructaj, a măsurilor „de protecţie” şi se poate concluziona că şi aici există bătaie de joc. Răspunderea se trece, aşadar, în curtea şcolilor şi vor fi pe capul cadrului didactic!
În statutul cadrului didactic nu sunt precizate îndeletniciri specifice medicilor sau ale paznicilor! Vor să-l transfome pe profesor într-un fel de paznic, de doctor, de orice!
Să fie profesorul atent la cine tuşeşte, la cine strănută, la cine nu poartă corespunzător masca, la cine se îmbrăţişează şi nu respectă distanţarea fizică etc.!
Aşa ceva poţi vedea prin alte locuri, în niciun caz nu este uman să se aplice metodele astea într-o şcoală, asupra copiilor.
Chiar crede cineva că vor fi copii care nu se vor îmbrăţişa? Păi au făcut asta din martie şi până acum, când se întâlneau prin parcuri şi nu s-a mai îmbolnăvit nimeni de covid de prin parcuri! De ce s-ar îmbolnăvi acum la şcoală?
Copiii pot rămâne cu traume pe viaţă din cauza acestor măsuri inumane. Ce fel de persoane mature vor deveni?
În România, însă, sunt oameni foarte speriaţi din cauza unora care bagă teamă în rândul populaţiei, prin intermediul televiziunilor şi poate că de aceea lumea nu prea se agită să facă opoziţie asupra măsurilor ridicole.
Copiii sunt ai oamenilor, nu ai statului, aşa că părinţii au menirea să decidă pentru copilul lor, nu altcineva!


„Pozitivii” nu sunt neapărat „bolnavi”! Testele PCR nu sunt precise şi nu au fost concepute pentru covid!
Din păcate, în România, oficialităţile comit în continuare eroarea de a eticheta cazurile pozitive spunându-le „noi îmbolnăviri”, „noi cazuri”, ceea ce este îngrozitor de urât!
Testele acestea cu beţişorul, intitulate teste PCR, nu au nicio legătură cu descoperirea covidului, pentru că ele nu dau diagnostic.
Chiar inventatorul testelor a spus că testele au mare marjă de eroare, pentru că se extrage o probă de ADN atât de mică încât nu poate fi studiată, iar pentru a se studia trebuie să se intervină asupra ei pentru a fi mărită. Odată intervenindu-se asupra ADN-ului este la mintea cocoşului că acestuia i se afectează originalitatea, iar rezultatele nu pot să fie concludente.
Citiţi aici:
Există, însă, un test foarte bun, anume cel care se ia la sânge, pentru a se vedea cum stă organismul respectiv cu anticorpii, cu imunitatea.
Deocamdată, vedem că se pune preţ pe testele acelea cu beţişorul, teste care pot indica şi prezenţa viruşilor morţi, ceea ce înseamnă că persoana respectivă are anticorpi şi este sănătoasă, nu „infectată” sau „bolnavă”, chiar dacă se pune eticheta „pozitiv”!
Aşadar, în ce condiţii se pot întoarce copiii la şcoală vom vedea în perioada următoare, însă ar trebui şi o implicare mai fermă a părinţilor, pentru că, repetăm, copiii sunt ai părinţilor, nu ai statului!