Ultima editie tiparita in format pdf

Dezbatere pentru reforma din învăţământul gimnazial

Publicat pe 2016-02-23 16:05:02Mihail Marinescu

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a organizat, săptămâna trecută, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti, o dezbatere având ca temă elaborarea noului plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, în prezenţa inspectorilor şcolari generali din teritoriu, printre care şi a prof. Nicolae Angelescu – inspector şcolar general al ISJ Prahova.

Reamintim că, la finalul anului trecut, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a lansat în dezbatere publică trei propuneri de plan-cadru pentru clasele V-VIII. Timp de o lună, toţi cei interesaţi - cadre didactice, specialişti în curriculum, elevi, părinţi sau reprezentanţi ai societăţii civile - au avut posibilitatea de a participa la această consultare şi de a-şi exprima punctele de vedere şi sugestiile pe acest subiect. Decizia privitoare la noul plan cadru pentru gimnaziu va fi luată la sfârşitul lunii februarie. 

Majoritatea profesorilor şi experţilor care au participat la dezbaterea naţională organizată în ultimele săptămâni de către Ministerul Educaţiei, prin intermediul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), preferă a doua variantă a planurilor-cadru pusă în dezbatere publică. Este vorba de varianta care pune accent pe ştiinţele naturii şi tehnologii, potrivit directorului ISE, Ciprian Fartuşnic, care a prezentat rezultatele la dezbaterea finală, organizată marţi, 16 februarie, de Ministerul Educaţiei.

În privinţa celorlalte variante, participanţii la dezbatere consideră că prima dintre ele valorifică trunchiul comun actual, deci asigură continuitatea planurilor-cadru actuale de învăţământ primar şi de gimnaziu. Prima variantă pusă în dezbatere prevede şi cel mai mic număr de ore la clasa a V-a, facilitând o tranziţie mai uşoară de la învăţământul primar la gimnaziu, potrivit observaţiilor prezentate de Fartuşnic.

În ceea ce priveşte a treia variantă de plan-cadru, aceasta „asigură valorificarea capacităţii integratoare a ariei Om şi Societate”. Ceea ce face a treia variantă este să reechilibreze distribuţia orelor alocate pentru Istorie şi Georgrafie şi să propună în mod obligatoriu o oră pe săptămână de opţional integrat.

Dintre cei 18.255 de participanţi la dezbatere, 39,7% preferă a doua variantă de plan-cadru, 19,4% preferă prima variantă de plan-cadru şi 27,4% preferă a treia variantă. De asemenea, 13,3% nu preferă niciuna din variante. De altfel, în cadrul dezbaterilor organizate la nivel naţional, profesorii au venit şi cu propriile propuneri, pe care directorul ISE spune că vor fi analizate de către experţi la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

În ceea ce priveşte concluziile la care s-a ajuns, Fartuşnic a explicat că “se preferă păstrarea status-quo-ului dacă variantele reduc ponderea disciplinei din planul în uz”.

De asemenea, profesorii au venit şi cu recomandări, printre care se numără creşterea ponderii numărului de ore de Istorie şi menţinerea Limbii Latine, studierea informaticii (TIC) pe tot parcursul gimnaziului, studierea a cel puţin două limbi străine şi studiul Educaţiei Tehnologice (antreprenoriat) în toţi anii de gimnaziu.

Limba latină se… mută la clasa a IX-a

Prezent la această activitate de Bucureşti, prof. Nicolae Angelescu – inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova, a afirmat că “a fost prezentat atât punctul de vedere al Ministerului Educaţiei, prin vocea ministrului Adrian Curaj, dar şi o prezentare a momentului în care ne aflăm de către directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, după care au urmat intervenţii ale participanţilor, care au fost din zone foarte largi - din parlamentari, academicieni, profesori universitari din Bucureşti, Cluj, Iaşi, reprezentanţi de la organizaţii neguvernamentale, de la sindicate, inspectori şcolari generali (pentru  că după aceasta a avut loc o altă şedinţa, la Minister, între inspectorii şcolari generali şi ministrul Adrian Curaj). A existat şi intervenţia profesorului universitar Dan Potolea, de la Universitatea din Bucureşti, care la nivelul compartimentului de pedagogie şi psihologie a Universităţii Bucureşti au realizat şi ei un plan cadru şi au venit cu o propunere a lor, cu o expertiză, făcând tot felul de analize cu alte tipuri de programe, cu ceea ce s-a întâmplat în învăţământul românesc”, a afirmat Angelescu. Acesta a mai spus că a fost subliniată şi o idee, anume că, “în momentul de faţă, avem la nivelul clasei a III-a o generaţie de copii care au parcurs toată această aventură şcolară după o nouă programă, după un nou plan-cadru. Prin urmare, ar trebui ca elevilor care ajung în clasa a V-a să li se ofere o continuitate firească a ceea ce ei au parcurs în momentul de faţă, care nu s-ar realiza cu actualul plan cadru. Există şi această presiune, de a schimba ceea ce avem în acest moment aşa încât să existe o compatibilitate cu ceea ce au parcurs copiii care, în momentul de faţă, se găsesc la clasa a III-a”, a subliniat Angelescu. Referitor la soarta Limbii latine, interlocutorul nostru a declarat că „mai toţi cei care au luat cuvântul au scos în evidenţă valoarea formativă a limbii latine şi valoarea culturală. Majoritatea a înclinat ca această disciplină să existe la clasa a IX-a, nu la clasa a VIII-a. Nimeni nu a negat importanţa limbii latine şi existenţa acestei discipline, dar ţinând cont şi de o anumită tradiţie din sistemul educaţional românesc s-a solicitat că Limba latină să se mute la clasa a IX-a”.