Ultima editie tiparita in format pdf

Cronica Muzicală: CARMINA BURANA

Publicat pe 2020-03-20 09:59:34Serghie Bucur

Geniul compozitorului german Carl Orff, născut la Munchen, în 10 iulie 1895, este consacrat de creaţia sa muzicală foarte variată – cantate scenice, opere, lucrări  pentru scenă, simfonice, corale şi de cameră, extrem de cunoscut, cu atât mai bine la începutul de secol XXI, prin excepţionala CARMINA BURANA. Această operă a intrat în repertoriul experimentatei Filarmonicii „Paul Constantinescu”, în două ediţii, montată şi prezentată melomanilor în 2018, sub bagheta lui Tiberiu Soare şi, recent, în seara zilei de 6 martie 2020, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor – „Centrum”, după cum spune publicului inscripţia expusă pe faţada impunătoarei clădiri, cu Jin Wang la pupitrul dirijoral.

Pasionat, între altele, de muzica medievală, Carl Orff uimeşte generaţiile contemporane, de admiratori ai Muzicii scenice, cu super-spectaculoasa „Carmina Burana”, în varianta ploieşteană 2020 constituind un îndelung şi furtunos aplaudat spectacol, în final, timp de circa cinci minute, de sala arhiplină (cu spectatori în picioare) la premiera vrăjită de impresionantul ansamblu simfonic şi coral alcătuit de Orchestra Filarmonicii „Paul Constantinescu”, laolaltă cu celebrii solişti Cezar Ouatu, contra-tenor, Ramona Păun, soprană, Ştefan Ignat, bariton, corul Filarmonicii dirijat de Eduard Dinu, corul de copii „Allegrezza” al Colegiului de Artă „Carmen Sylva”, dirijat de Amalia Secreţianu, întregul ansamblu realizând performanţa de Guinnes Book, sub  magnifica baghetă a dirijorului austriac Jin Wang!

De proporţii copleşitoare, montajul şi interpretarea „Carminei Burana” au împlinit – cu asupra de măsură – viziunea creatorului ei, cât şi a iniţiatorului proiectului omonim, dl Vlad Mateescu, directorul Filarmonicii ploieştene – în deschiderea memorabilei seri, ceremonios şi emoţionat în prezentarea  marelui moment simfonic şi a artiştilor – instrumentişti şi solişti de faimoasă celebritate –, in corpore  depăşind, antologic, aşteptările asistenţei.

Primele versuri, rostite de corurile în îngemănarea succesivă cu orchestra, repetate în măsurile vocal-instrumentale, pe un allegro de metronom uman, sunt aceleaşi cu care cantata scenică se încheie într-un apoteotic crescendo final, clipă în care maestrul JinWang se înclină sălii incandescente, învins de bucuria izbânzii, de avalanşa aplauzelor şi a exploziei de „Bravo”!, Bravissimo!”, covârşit de impetuoasa ardere pe durata fiecărui act al „Cântecului” pe a cărei canava, Carl Orff a aşezat cele 254 de poezii şi texte dramatice scrise în secolele XI, XII şi XIII, şi rămase într-un manuscris pe care el l-a găsit în anii 1935-1936, în mânăstirea benedictină Benediktbeuern – Bavaria, transpus într-un catalog de anticariat.

Timp de o sută de minute – atâta a durat fastuoasa cantată – am trecut prin ere, veacuri şi epoci istorice şi culturale, magnificat de anticele legende povestite în cadenţe de un arhaism reconfortant, în strigătele şi intonaţiile mulţimilor departajate de orchestră, solişti şi corurile dezlănţuite în ritmica orffiană fără egal. În alternanţe intense cor-solist-percuţie-orchestră-coruri-solo vioară-solo voce, contrapunctic vigorate de bagheta impetuosului Jin Wang, cu fulgurante pauze între acte, sunetele s-au transpus într-un curcubeu acustic plăcut cutremurător, ţesând o imnitate de anvergură cosmică, tangentă la o planetară rugăciune umană. După cum menţiona caietul-program de sală, spre binele a aproape o mie de doamne, domnişoare şi domni - asistenţă la mega-scenariul pus pe o  muzică nemaiauzită, s-a declamat  despre „Balansul neliniştii între conştiinţa conform căreia puterea, banii, frumuseţea şi dragostea sunt implacabil trecătoare, acea nelinişte totdeauna contracarată de imensa dragoste de viaţă şi de natură, de irezistibila chemare a împlinirii prin iubire şi dragoste – esenţe ce răzbat din fiecare secvenţă scenică, subordonate indestructibilei idei – nucleul spectacolului – potrivit căreia, deasupra noastră, a tuturor oamenilor, se află Destinul – aici, întruchipat de zeiţa Fortuna!” De-a lungul şi de-a latul miraculoasei desfăşurări a „Carminei – Cântecului – Burana”, ea – Fortuna – ridică / înalţă şi coboară / prăbuşeşte destine, de unde şi inexpugnabila metaforă a Roţii” – care, spectrală, se învârte precum Perpetuum mobile.

Paralel cu o altă metaforă, invariabil scenică, aceea a Cavalerului cuceritor de Cetate – de Femeia iubită, căreia, finalmente, El i se închină. Apogeul defineşte Suverana, iar pe El, Vasalul. Superlativul metaforic atinge forţa nencontenitei Reînvieri a Vieţii în Natură, a perpetuării Primăverii ce revine ciclic, odată cu Dragostea – datul omenesc născându-se infinit”.

Scena Casei ploieştene de Cultură a Sindicatelor a fost – trăire profundă a cronicarului – scenă de amploarea Bayreuthului (vechiul centru muzical încă în secolul XVI, teatrul muzical „Festspielhaus” construit anume în 1872-1876, pentru Richard Wagner), pe care, fascinat de subla rezonanţă, melodică Orff – dirijorală Wang, publicului – în delirul repetat  al aplauzelor – i-a fost dăruit, într-o montare istorică, legendara CARMINA BURANA, imposibil de ierarhizat meritele uriaşului ansamblu muzical-coregrafic,  zeieşte dirijat de impecabilul Jin Wang!

Claritatea textului şi ritmica de ceasornic a spectacolului o datorăm omogenităţii induse de maestrul JinWang, perfecţiunii execuţiei orchestrale, interpretării soliştilor – vocali şi instrumentali –, corurilor de adulţi şi de copii, într-o gradat-ascendentă tensiune psihologică, dominată – cum nu s-a mai văzut – de ilustrul dirijor Jin Wang.

De o indiscutabilă valoare artistică şi scenic-muzicală, ediţia 2020 a Cantatei CARMINA BURANA poartă pecetea Filarmonicii Paul Constantinescu şi a personalului din culisele acestui grandios spectacol, susţinută material de BES – România, prin generoasa amabilitate a Doamnei Martha Maria Mocanu. Seara simfonică a zilei de 6 martie 2020 a avut ca epilog lansarea, în foaierul Casei Sindicatelor, într-o atmosferă de eleganţă şi armonie, a DVD-ului cu înregistrare anterioară a capodoperei lui Carl Orff.