Ultima editie tiparita in format pdf

A fost modificat programul preşcolarilor

Publicat pe 2019-08-23 12:05:52Mihail Marinescu

Ministerul Educaţiei Naţionale a modificat curriculumul pentru grădiniţă, rezultând că activităţile experenţiale scad la jumătate în orarul zilnic, dar copiii vor avea mai multe ore pentru jocuri liber-alese si dezvoltare personală. Planul de învăţământ pentru educația timpurie reprezintă produsul curricular principal și constituie componenta reglatoare esenţială a curriculumului pentru educaţia timpurie, documentul oficial, normativ şi obligatoriu care jalonează organizarea de ansamblu a procesului de predare-învăţare-evaluare, pentru fiecare nivel de vârstă şi tip de instituţie de educaţie specifică perioadei aferente copilăriei timpurii. Pentru intervalul de vârstă 0-18 luni se organizează jocuri şi activităţi liber alese, cu durata de 2 ore pe zi şi 10 ore pe săptămână; rutine și tranziţii – 2 ore şi jumătate în două zile pe săptămână, 3 ore în 3 zile pe săptămână, 14 ore pe săptămână în total; activităţi tematice – 10/15 minute pe zi, o oră pe săptămână. Iată cum se prezintă situaţia şi pentru celelalte categorii de vârstă: Copii cu vârsta între 19 – 36 luni: organizează jocuri şi activităţi liber alese, cu durata de 2 ore şi jumătate pe zi şi 12 ore şi jumătate pe săptămână; rutine şi tranziţii – 2 ore în 4 zile pe săptămână, 2 ore şi jumătate într-o singură zi pe săptămână, în total 10 ore şi jumătate pe săptămână; activităţi tematice – 20, 25 de minute pe zi, în total 2 ore pe săptămână; Copii cu vârsta între 37 – 60 luni: jocuri şi activităţi liber alese, cu durata de 2 ore pe zi şi 10 ore pe săptămână; activități pentru dezvoltare personală – 2 ore pe zi, total 10 ore pe săptămână; activităţi pe domenii experiențiale – o oră pe zi, total 5 ore pe săptămână; Copii cu vârsta între 61 – 72/84 luni: jocuri şi activităţi liber alese, cu durata de 2 ore pe zi şi 10 ore pe săptămână; activități pentru dezvoltare personală – o oră şi jumătate pe zi, total 7 ore şi jumătate pe săptămână; activităţi pe domenii experiențiale - o oră şi jumătate pe zi, total 7 ore şi jumătate pe săptămână. Curriculum-ul reprezintă un instrument de optimizare a experienței educaționale a copiilor. Documentul stabilește cadrul pedagogic pentru sprijinirea dezvoltării copiilor într-un mod holistic, prin practici educaționale și de îngrijire care permit copiilor să-și atingă întregul potențial, permițând totodată educatorilor să-și personalizeze abordarea în funcție de interesele, necesitățile și potențialul fiecărui copil. În acest sens, o serie de documente europene accentuează că există un impact important al curriculum-ului predat asupra dezvoltării copiilor (Comisia Europeană, EACEA și Eurydice, 2014). Prin urmare, educația și îngrijirea timpurie a copiilor trebuie considerate drept baza sistemelor de educație și de formare, fapt care se traduce prin asigurarea condițiilor optime de dezvoltare în perspectivă a competențelor cheie. O educație timpurie coerentă în toate mediile implicate (familie, grădiniță, comunitate etc.) reprezintă contextul necesar unui echilibru între aspectele socio-emoționale, învățare și starea de bine, se arată în documentul prezentat de MEN. Aceeaşi sursă precizază că, în relație cu valorile promovate de acest curriculum, practica/ opțiunile metodologice ale educatorilor vor fi orientate de următoarele principii ale aplicării Curriculumului pentru educația timpurie: Principiul individualizării (organizarea activităţilor ţine cont de ritmul propriu de dezvoltare a copilului, de nevoile sale, asigurîndu-se libertatea copiilor de a alege activităţi şi sarcini în funcţie de nevoile lor); Principiul învăţării bazate pe joc (jocul este activitatea copilului prin care acesta se dezvoltă natural, prin urmare trebuie să stea la baza conceperii activităţilor didactice de toate tipurile); Principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de învăţare (oferirea unui mediul educaţional de contexte şi situaţii de învăţare diverse, care să solicite implicarea copilului sub cât mai multe aspecte: cognitiv, emoţional, social, motric); Principiul alternării formelor de organizare a activităţii: frontal, în grupuri mici, în perechi şi individual şi a strategiilor de învăţare; Principiul parteneriatului cu familia şi cu comunitatea (este necesar ca între educatoare şi familie să se stabilească relaţii de parteneriat care să asigure continuitate şi coerenţă în demersul educaţional; familia reprezintă un partener activ, nu doar receptor al informaţiilor furnizate de educatoare referitoare la progresele realizate de copil; totodată e importantă înţelegerea valorii educaţiei, pentru comunitate şi participarea comunităţii, în perioadele timpurii).