Remember câmpinean la „Geo Bogza”. DESPRE „10 MAI”, DESPRE JAPONOLOGI
| Publicat pe 2019-05-08 11:15:47 | Serghie Bucur |
Vineri / 10 Mai, orele 18, istoricul, criticul de Artă şi publicistul prof. Alin Daniel Ciupală va conferenţia despre două evenimente care au marcat profund, în epoca interbelică, Cultura şi Istoria României. Reuniunea are loc în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură GEO BOGZA din Câmpina, strada Griviţei 95. Iată conversaţia purtată telefonic:
-La
invitaţia doamnei Alexandra Ioniţă, directoarea străvechiului bastion al
Artelor în Câmpina, „Geo Bogza”, distinse domnule profesor Ciupală, pregătiţi,
în premieră, două surprize… Vă rog să le dezvăluiţi.
-Pentru că
ne vom afla cu toţii nu numai în ziua calendaristică 10 mai, ci şi în ziua
rămasă în Istoria României regale, ZECE MAI, expunerea mea începe cu acest
preambul. Partea a doua o consacru celor doi mari români care, pasionaţi
de Japonia şi Cultura ei, au adus în Cultura autohtonă şi a Europei valori
remarcabile prin creaţiile lor. Încep cu fericita epocă morală, creştină,
istorică şi culturală „10 Mai”, pornită în 1866 şi continuată, după cum e demn
de reamintit, cu războiul de Independenţă din1877-1878 şi apoi, urmare
încoronării prinţului german Carol I ca Rege al României, cu votul Parlamentului
în 14 / 26 martie 1881, care a consfinţit
Regatul România! Astfel, ziua de 10 Mai a devenit sărbătoarea Ţării
noastre, care, după câte s-au scris şi s-au văzut – generaţiile vechi au trecut
prin era aceea –, a rămas reperul celei mai civilizate Românii din toate
timpurile ei. Un reportaj memorabil, despre acest profund eveniment regal a publicat
soţia politicianului nostru Mihail
Manoilescu, Elena Manoilescu! Ne amintim cu emoţie cântecul care începea cu
versul „Zece Mai va fi de-a pururi!...”, cântat de corurile şcolarilor îmbrăcaţi
în uniforma de străjeri, ani la rând,
sub Carol I, Ferdinand I şi Carol al II-lea, o scurtă vreme până la abdicarea forţată a Regelui Mihai I…! De
la regii noştri, dizertaţia mea trece la împăratul Ţării Soarelui-Răsare, şi
iată cum şi de ce…
-… Împăratul
Hirohito, suveran din 28 noiembrie 1928, urmat de fiul său, Akihito, de la 7
ianuarie 1989, despre care sursele Media spun că vrea să renunţe la „Tronului
Crizantemei”!
-Exact! Interbelicul
a strălucit prin doi mari scriitori români,
pe nedrept uitaţi, care şi-au înţeles rosturile vieţii cu mult superioare
veleitarismului de azi, ambiţionând să lase în posteritate probe ale demnităţii şi vocaţiilor lor, prin scrierea
de cărţi şi apropierea lor de Arte. Unul a fost Ion Timuş, care, pasionat de
civilizaţia niponă, a plecat într-acolo, s-o cunoască. Era în 1917, în vremea
când pornise sălbatica revoluţie bolşevică – împrejurare fatală pentru junele
conaţional, fiindcă a fost jefuit de haine (rămas doar într-un palton de vară) şi
acte şi bani, şi silit să rămână doi ani în Vladivostok, sub teroarea instaurată.
A reuşit totuşi să cunoască mistere ale ţării lui Kawabata şi timp de 4 ani, să
scrie şi să publice, la „Cugetarea” lui Georgescu-Delafras două romane
fermecătoare, de mare vogă în epocă: TRANSIBERIANA şi respectiv OGYO-SAN adică
DOMNIŞOARA. Impresiile şi convingerile estetice le-a publicat în alte cărţi de studii, JAPONIA IERI ŞI AZI. Prolific
şi talentat…
-…
Asemenea următorului…
-…Gheorghe
Băgulescu, erou în cel de al II-lea război mondial, distins cu ordinul ”Mihai
Viteazul”, care, trecut din grad în alt grad, de la sublocotenent a ajuns
general de Brigadă! Caracter integru, a fost de nenumărate ori în conflict cu
generalul / mareşalul Ion Antonescu. Regele Carol al II-lea l-a numit ambasador
al României la Tokyo, prin opera lui de scriitor dovedindu-se un eminent
reprezentant al Culturii naţionale, deoarece a tradus şi publicat poezia lui
Mihai Eminescu în limba japoneză! A urmat două universităţii din Japonia şi a
scris un fabulos roman istoric, în 3 volume, intitulat
SUFLET JAPONEZ, celebru în epocă (pe care l-a ilustrat
cu stampe), din care s-a inspirat Erskine Caldwell, autorul romanului ŞOGUN!
Ajuns profesor universitar acolo, a plecat în Franţa. Stabilit la Paris, a vrut
să doneze impresionanta lui colecţie de stampe japoneze statului român, însă a
fost refuzat. În timpul vizitei lui Nicolae Ceauşescu la Paris, numele acestor
doi japonologi au fost cu premeditare ignorate, deşi enciclopediile şi dicţionarele
universale i-au inclus în paginile lor, după cuviinţă.
-Publicului
i se vor oferi şi imagini?
-Neapărat!
Cu sprijinul domnului Codruţ Constantinescu se vor proiecta cam o sută de
stampe şi privelişti japoneze, pe durata discursului meu!...
-Vă mulţumesc,
iubite domn Alin Daniel Ciupală!
Joi / 2 mai 2019