La Câmpina, de ZIUA LIMBII ROMÂNE
| Publicat pe 2018-11-02 10:56:52 | Serghie Bucur |
Motto: „Nu pot să vorbesc, să gândesc nici atât, fără limba română”! (Nicolae Vălăreanu Sârbu)
Sâmbătă 25 august 2018,
Câmpina a rezonat în spiritul sărbătoririi Zilei Limbii Române – 30 Gustar, eveniment
cu ecouri morale şi istorice în viaţa urbei încoronate de constelaţia universală
Hasdeu – Istrati – Grigorescu, în „acordurile” Poeziei declamate sub cupola
Bibliotecii „Dr. C. I. Istrati”.
Magnetul
Cu
liniile sale de forţă intelectuală, – emblematic pentru Prahova – scriitorul
Florin Dochia, atrage – din toată ţara – autori şi autoare de poezie, cu şi
fără cărţi publicate, membri ori nu, ai Uniunii de la Bucureşti sau ai altor
grupări de profil din provincie. Vocaţia domniei sale pentru a organiza şi
conduce – cu măiestria recunoscută – festivaluri şi concursuri scriitoriceşti
în oraşe şi municipii prin excelenţă culturale, din România, l-a consacrat ca
moderator de prestigiu, profesionist. În toamna 2011 a început această delicată
promovare, când a reunit poeţi – recunoscuţi şi începători –, la Ploieşti, în Casa muzeu a lui Nichita Stănescu, textele fiind
publicate într-o antologie de buzunar – tehnoredactată manu propria –, în 2012, cu titlul PRIMĂVARA POEŢILOR. De 7 ani,
el însuşi poet şi traducător, redactorul şef al REVISTEI NOI – din aprilie 2004
– oficiază Maratoanele Poeziei cu desăvârşită artă a spectacolului. Spirit
complex şi armonios, Florin Dochia a înfăptuit încă un „Concert al Poeziei” în
Câmpina lui Al. Tudor-Miu, Geo Bogza şi Eugen Jebelanu.
„Alergătorii”
La „startul” ediţiei 2018
a Maratonului Poeziei au venit peste 50 de poete şi poeţi. Menţionez câteva nume
cu rezonanţă în Poezia de azi: Constantin Marafet, Valeriu Valegvi, Diana
Trandafir, Constanţa Mezdrea, Ion Toma Ionescu, Florin Ciocea, Mircea
Teculescu, Ion Vasile Ciutacu, Nicolae Nistor, Anastasia Tache, Coca Popescu, Ştefan
Alexandru Saşa, Maria Dobrescu, Ion Toma Ionescu, Valentin Irimia, Elena Armenescu,
George Mihalcea, Ioan Romeo Roşiianu.
Selecţia
Protagoniştii şi-au citit
„producţiile” de pe manuscrise, din cărţile editate şi de pe telefonul mobil,
nu toate însă cu valoare literară. Au asistat nume conscrate în literatura
actuală, precum criticul literar Constantin Trandafir, scriitoarea Mioara Bahna
şi eseistul Christian Crăciun. Efortul şi pasiunea concurenţilor au fost
răsplătite, după ideea dochiniană, cu câte o mică „Diplomă de Maratonist”. Vocile
s-au întrecut, timp de 6 ore –
începătorii, debutanţii şi profesioniştii – în ambianţa spaţiului Bibliotecii
prea mic pentru o participare aşa consistentă, 80 cut toţii. Presupun că i-aţi
văzut pe mulţi, postaţi pe facebook. Câtorva am onoarea să „le dau cuvântul”,
grijuliu cu spaţiul tipografic:
„Ornice la unison / sus în mansarda lacustră /
se-adună în amiezi cu prospeţimi de iarmaroc şi / se-nvârt se-nvârt precum
morile / în erupţii solare, le-oprise în eclipsa de-aseară / vânătorul cel
lacom, dar se face frig prietene / a pustiu bate încă din copilărie, duce-m-aş
/ prin cele erezii de toamnă / cu astfel de ornice” (Valeriu Valegvi, din „Memoria
amiezilor”, Ornice / Erezii de toamnă). „Piatra şi marmura / îşi scot inima la
vedere / Ca un soare alb trimite săgeţi / ce se strecoară în retină / Lumina
încheagă arcul de triumf / se unduieşte în torsuri / în bărbi încâlcite / în
sâni şi pe pulpe / în vis de zeiţe şi zei nenăscuţi // inima parcă începe să
tremure” (Diana Trandafir, din „Translucide”, Michelangelo). „desenăm umbre
copacilor tăiaţi / săpăm săruturi în piatră / trăim în închisori / invizibile
// visele o iau razna // nu se mai pune egal / între a iubi şi a dărui // să nu
laşi iarna să-şi schimbe culoarea” (Maria Dobrescu, din „Gânduri în cuşcă”, În
aşteptarea iernii). „naşterea-moartea, / două ascunzişuri // din care converg /
spre ochiul al treilea, // cu hăitaşii pe urme, / cu visele turme // mânate de
Allen Ginsberg / pe muntele Konigsberg // pe muntele Konigsberg” (Mircea
Teculescu, din „Venus de februarie”, Descântec pentru o karmă). „E Decembre,
tată!” / spune copilul / adulmecând iz de cetină din depărtări. // „O să ningă
cu îngeri!” // „Nu se poate. I-au vândut deja”. (Anastasia Tache, din „Arbore
de gânduri”, Decembrie). „Iubeşte cu patimă, doamnă, / prin vene nu îţi curge
sânge, ci lavă. / Eşti încă plină de viaţă / Îţi place tangoul, îţi place
baceata / Scutură rochia, bate din palme / Castanietele gem de plăcere / Nu le
strivi! / În păr, floarea ţi se va ofili curând / Uită anii risipiţi în chemări
/ Lacrima-ţi pică fără ca nimeni să o vadă / Iubeşte cu patimă, doamnă!” (Coca
Popescu, din „O noapte şi câţiva paşi”, Iubeşte cu patimă). „Eu te-am iubit pe
un peron de gară / pe unde trenurile trec atât de rar, / s-a consumat cum tragi
dintr-o ţigară, / iubirea mi-a părut un hoby arbitrar. // Şi te-am iubit pe-o
bancă şubrezită / câmd teiul vecin se scutura de floare, / cu inima de muguri
înverzită, / să-mi laşi în viaţă o pată de culoare. // (...) Gara e-n ruină,
peronu-i la fel, / pe calea ferată arbuştii-şi fac de cap, / totu-i sărac
într-un gol de portofel / în care nici iluziile nu încap // (...)” (Nicolae
Vălăreanu Sârbu, din „Geometriile spaţiului”, Pe un peron de gară). „ca
persoană fizică / în limba română / cuvântul are milionimi de chipuri // nu e
nici om al străzii / nu are funcţie publică / cu program fix / dar nici nu
poartă / în loc de buletin identitar / oda în metru antic // nu vine din cărţile
sfinte / şi nici muşcând / sânul fraged al mamei / şi apoi prin potriviri
magice / aflând sâmburele / şi rostul dramei // (...)” (Ion Toma Ionescu, mss,
Limba română).
Un pro-domo
Finalmente, Ioan Romeo Roşiianu, directorul publicaţiei „e.Creator” din Baia Mare, a pledat pentru climatul scriitoricesc precum l-a ilustrat aşa de pregnant Maratonul de la Câmpina, cu precedenţe în acţiuni similare sau Tabere de creaţie – iniţiate şi prezidate de domnia sa, la Bistriţa şi la Baia Mare –, declarându-se adept al valorii scrierilor propuse onoratei reviste –, în paginile căreia a invitat aspiranţii la titulatura de scriitor (poet / prozator / eseist), cu respectuoase consideraţii faţă de autorii de literatură autentică.