Ultima editie tiparita in format pdf

Perenităţi româneşti: PAUL CONSTANTINESCU

Publicat pe 2017-07-19 09:08:28 Serghie Bucur

 Vineri, 30 iunie 2017, s-au împlinit 108 ani de la naşterea marelui compozitor Paul Constantinescu. Omul de Cultură Alexandru Bădulescu, figură emblematică a spiritualităţii prahovene, ajutat de echipa Casei Memoraile omonime, au marcat evenimentul în ambianţa Muzeului care  poartă strălucitorul nume.

Pios omagiu

După un obicei creştin şi creştinător, pomenirea memoriei muzicianului Paul Constantinescu a fost oficiată de precucernicii părinţi preoţi Ştefan Muşat şi Ştefan Săvulescu, păstoritorii parohiei „Maica Precista” din Ploieşti. În prezenţa a vreo 35 de persoane, printre care d-na dr. Sanda Hârlav Maistorovici, profesoară universitară la Univeristatea Naţională de Muzică Bucureşti, dr. Miron Oprea, preşedintele Fundaţiei Oamenilor de Ştiinţă Prahova, prof. Octavian Onea, istoric şi scriitor, prof. Nelu Stan, col, Constantin Chiper, preşedintele societăţii „Cultul Eroilor” Prahova, slujba de pomenire a emoţionat adunarea, urmată de depuneri de flori şi coroane la statuia lui Paul Constantinescu, ridicată în curtea casei memoriale.

Fundal

La umbra lizierei ce păstrează o atmosferă intimistă, ca pe vremea ilustrului comemorat, asistenţa a ascultat selecţiuni din creaţia compozitorului Paul Constantinescu, iar actorul Nelu Stan a citit, după excursul maestrului Alexandru Bădulescu, arpegiu istoriografic despre al doilea mare compozitor al României, după George Enescu, din cartea d-nei dr. Sanda Hârlav Maistorovici intitulată „Paul Constantinescu necunoscut; Restituiri”, apărută în 2013 la editura Muzicală. Lângă spusele d-lui Nelu Stan, drept introducere la momentul comemorativ, citez din prefaţa cărţii în discuţie, semnată de prof. univ, dr. Dan Dediu: „... neobosita şi pasionata cercetătoare Sanda Hârlav Maistorovici ne pune în faţa unei noi fapte editoriale cu potenţial exploziv, conţinând descoperiri incitante şi pilduitoare asupra modului în care Paul Constantinescu era monitorizat de către organele de control ale statului comunist, dar şi de caracterizările pe care i le făceau, pe de o parte, pizmuitorii săi, iar pe de alta, prietenii săi”.

Autobiografie

Constantinescu Paul născut la Ploieşti în 30 iunie 1909, fiul lui Alexandru Constantinescu şi Ana, născută Gheorghiu. Actual profesor la Facultatea de muzică din Institutul de Artă Bucureşti. Mama decedată, părintele n-are nicio avere. Suntem trei fraţi, Mihai Constantinescu, inginer, Directorul forajului la Direcţia tehnică petroliferă a regiunii Muntenia, Theodor Constantinescu, secretar tehnic la Primăria Municipiului Ploieşti. Niciunul nu avem avere personală. Am urmat cursul primar din 1916-1920, Liceul din 1920-1928 şi Conservatorul de Muzică 1928-1933. Situaţia militară: Caporal T.R. ctg. 1932 din Reg. 32 Dorobanţi Ploieşti, Cercul de recrutare Prahova. În timpul războiului nu am fost pe front. Nu am fost înscris nici înainte, nici după 23 august în niciun partid politic. Persoanele care pot da referinţe: Mihail Andricu, Bucureşti, Str. General Berthelot, George Enescu, George Georgescu, Str. Washington, Mihail Jora, Str. Silvestru, Const. Silvestri, Calea Victoriei 128, O. Zeno Vancea, Str. Roma, Alfred Mendelsohn, Opera română, Matei Socor, Director la Radio-Difuziune; Marcel Breslaşu, Rectorul Institutului de Artă Bucureşti.

Prof. Paul Constantinescu, Buc. Str. Costache Bălăcescu, 24. 5. V. 949”

Creaţia

Balada haiducească, Brâul, Burlesca, Cântarea Basarabiei, Cântec, Cântec macedonean, Ciobănaşul, Concertul pentru pian şi orchestră, Concertul pentru vioară şi orchestră, Concertul pentru orchestră de coarde, 10 Coruri pe melodii populare româneşti, Două studii în stil bizantin pentru trio de coarde, „Din cătănie”, „Din uliţa noastră” (7 cântece), Gărgăriţa, Isarlâc, Joc din Oaş, Liturghia în stil psaltic, Meşterul Manole, Mioriţa, 3 Madrigale pe versuri de M. Eminescu. Muzică de film: Ţara Moţilor, O noapte de pomină, Rogifer, Castelul Peleş, Paradisul Păsărilor, Vânătoare de urşi în Carpaţi, Drăguş, Floarea reginei, România, Răsună valea, Toamna în Delta Dunării, Moara cu noroc, Nuntă în Carpaţi, O noapte furtunoasă, Olteneasca, Oratoriul de Crăciun, Oratoriul de Paşti, Oratoriul Patimile Domnului, Pană Lesnea Rusalim, 3 Piese pentru pian, Rapsodia pentru orchestră, Riga Crypto şi lapona Enighel, Sârba, Simfonia I, Simfonia ploieşteană, Simfonietta, Sonatina pentru vioară şi pian, Suita cătănească, Trio în stil bizantin, Variaţiuni libere pe o temă bizantină pentru violoncel.

Sursele acestui reportaj ne-au fost cărţile Doamnei Dr. Sanda Hârlav Maistorovici, RESTITUIRI (editura Muzicală, 2013) şi respectiv DESPRE „POEZIA” MUNCII (editura Premier, 2004), căreia mulţumirile noastre îi rămân un modest semn de recunoştinţă în raport cu valoarea estetică, istorică şi muzicală a lucrărilor pe care Domnia Sa le-a dedicat marelui muzician român Paul Constantinescu!