Ultima editie tiparita in format pdf

Un scriitor printre oameni: CAMIL PETRESCU ÎN ŞCOALĂ

Publicat pe 2017-06-20 14:47:34 Serghie Bucur

 Pe 13 mai 2017 s-au împlinit 60 de ani de la moartea scriitorului Camil Petrescu, rămas în Istoria Literaturii noastre Naţionale fecund romancier, poet, eseist, dramaturg şi publicist.

Notă biografică

S-a născut pe 9 aprilie 1894 în Bucureşti şi a murit – scrie Marian Popa în al său „Dicţionar de literatură română, editura Albatros 1977, apărut în 80.000 de exemplare! – pe 14 mai 1957 în Bucureşti. „Orfan din anul naşterii, e crescut de o femeie de serviciu. Studiile secundare la secţia reală a liceelor „Sf. Sava” şi „Gh. Lazăr” (1906-1913). La Facultatea de litere şi filozofie, audiază cursul de istoria filozofiei. În 1917 e voluntar în armată, participă la ostilităţi, este rănit şi demobilizat în iunie 1918. În 1919 absolvă facultatea cu „Magna cum laude”. Profesor suplinitor de limba română la liceul germano-amghiar din Timişoara. Primele articole în ziarele „Banatul” şi în „Ţara”, apoi demersul politic pentru un loc în parlament. 1924 – reîntors în Capitală, editează şi conduce „Săptămâna muncii intelectuale”, cu program „noocratic”, de solidaritate a intelectualilor profesionişti”. Urmare războiului, îşi pierde auzul. În 1932, călătoreşte la Constantinopol şi publică volumul „Rapid-Constantinopol-Bioram”. În 1939 e director al Teatrului Naţional, iar în 1948, membru al Academiei RPR.

Operele publicate

Debutul în 1912, în „Flacăra”. Creaţie poetică – în volumul „Versuri”, 1923. „Transcedentalia”, plachetă, 1931. „Ideea” şi „Ciclul morţii” – jurnalul său liric de front (ofiţer în primul război mondial). Teatru: „Jocul ielelor” (1918), „Act veneţian” (1919), „Suflete tari” (1025), „Danton” (1931), „Mitică Popescu”, „Mioara” (1926), „Iată femeia pe care o iubesc” (1943), „Profesor doctor Omu vindecă de dragoste” (1944), „Dona Diana” (1945). Romane: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930), „Patul lui Procust” (1933), „Teze şi antiteze” (1936), „Modalitatea estetică a teatrului” (1937), „Un om între oameni” (1957). Publicistică: „Opinii şi atitudini” (1950); Nuvele: „Turnul de fildeş” (1950).

Camil via G. Călinescu

În monumentala sa „Istorie a literaturii române de la origini până în prezent”, apărută în 1941, George Călinescu comentează, în stilul său sarctastic-obiectuv, personalitatea lui Camil Petrescu, începând cu pagina 743, în capitolul „Romancieri”, pe spaţiul a şapte pagini. Secvenţe: „Tipografii erau într-o vreme înspăimântaţi la ideea de a tipări operele lui Camil Petrescu, deoarece acesta, în loc să corecteze, sfărâma şpalturile, introducând fraze şi pagini nouă care dublau textul”. „...”Ultima noapte este e mai degrabă un roman stendhalian, Stendhal fugea de frază, de stil, era adică un anticalofil şi simţea o plăcere vizibilă (în deosebi în „Jurnal”) de a-şi nota exact experienţele după ce le trăise”. „... însuşirea romanului „Ultima noapte de dragoste (...)” este aceea de a fi o proză superioară”. Romancierul „vorbesşte despre dragostea lui, despre femeie, aşa cum o vede el, despre oameni, despre naşterea pământului din haos (...)”.

În manuale

Pentru o lămurire cât de cât, a ceea ce se doreşte, versus ceea ce se întâmplă cu predarea literaturii române azi, în şcoala româneasxă, m-am adresat d-lui prof. dr. Christian Crăciun, personalitate a branşei, a Culturii actuale, după 40 de ani de experienţă la catedra de specialitate. – Ştiu de existenţa clasicei programe şcolare, d-le profesor, fundamnetul predării literaturii în şcoală. Cine o face şi pe ce temeiuri? – O anume comisie ministerială, necunoscută. – Care nu  pune în lucrare autorii şi operele lor, ca până mai ieri. – Nu! Autorii sunt excluşi, se predă numai texte din scrierile lor, concepte, spre exemplu, din Marin Sorescu numai „Iona”. Din Camil Petrescu, doar un fragment din romanul „Ultima noapte de dragoste...” – De ce nu se mai impun lecturi în vacanţa de vară, cum citem noi – cărţi şi autori, cu perspectiva întocmirii şi prezentării unor referate la începutul anului şcolar? – Opţiunile de acest gen sunt concurate şi înlăturate de confortul informaţiilor de pe ecranele tabletelor şi ale telefoanelor mobile, unde internetul şi facebookul atrag irezistibil gimnaziştii şi liceeanii! – Pe ce baze prinde formă o programă şcolară? – Se crede că e mai bine aşa, adică altfel de cum a fost, fără analiza urmărilor – care, după cum se constată în învăţământul actual, duc la analfabetism funcţional, la imbecilizare!