Ultima editie tiparita in format pdf

Vaccinarea: o problemă de sănătate publică

Publicat pe 2017-05-16 15:05:22

Fiecare copil merită o şansă la viaţă sănătoasă, iar vaccinarea reprezintă un pas esenţial pentru atingerea acestui obiectiv, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Vaccinarea s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenţie a unor boli infecţioase cu un impact negativ major asupra sănătăţii publice, spun specialiştii. De aceea, menţinerea unei acoperiri vaccinale optimale ar trebui să fie o prioritate pentru toate sistemele de sănătate, în vederea prevenirii reapariţiei unor epidemii de boli transmisibile, ce au fost eliminate aproape în totalitate datorită vaccinurilor.

În perioada 2012-2015, vaccinurile au prevenit peste 5 milioane de decese, pe glob. Această realizare se datorează şi progresului tehnologic din ultimele două decenii, care a făcut posibilă dezvoltarea de noi tipuri de vaccinuri, cât şi îmbunătăţirea programelor de imunizare, în întreaga lume.

Trendul descendent înregistrat de acoperirea vaccinală împotriva principalelor boli transmisibile, prevenibile prin vaccinare, reprezintă una dintre cele mai stringente problemele de sănătate publică cu care se confruntă România în prezent. Actuala epidemie de rujeolă, care a izbucnit în februarie 2016 şi a condus până în acest moment la 23 de decese, a apărut pe fondul unei scăderi succesive, în ultimii ani, a ratei de vaccinare anti-rujeolică.

Dintre cele aproape 5000 de cazuri de rujeolă, confirmate de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, 96% au fost confirmate la persoane nevaccinate.  2.64% din cazuri au fost înregistrate la persoane cărora le-a fost administrată doar prima doză din vaccinul RRO (rujeolă-rubeolă-oreion), în timp ce numai 1% din cazuri au fost raportate la persoane complet vaccinate (au primit ambele doze). De altfel, 18.19% din totalul îmbolnăvirilor s-au petrecut la copii sub 1 an, care sunt prea mici pentru a fi vaccinaţi – administrarea primei doze de vaccin RRO se face începând cu vârsta de 1 an.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază importanţa vaccinării, atât în scopul imunizării fiecărei persoane care beneficiază de vaccin, cât şi în scopul construirii unei bariere de protecţie şi pentru persoanele din jurul celor vaccinate:

– copii mai mici de vârstă care încă nu pot fi vaccinaţi;

– colegi sau alţi copii care sunt alergici la vaccin;

– bunici cu sistemul imunitar slăbit;

În plus, cea mai bună metodă de a proteja adulţii în vârstă împotriva pneumoniei este prin vaccinarea copiilor pentru gripă şi infecţii cu pneumococ. Totodată, prin scăderea ratei pneumoniei şi a meningitei, vaccinul ajută şi în reducerea utilizării de antibiotice şi, prin urmare, limitează răspândirea rezistenţei la antibiotice.

De asemenea, specialiştii atrag atenţia asupra importanţei respectării schemelor naţionale de vaccinare pentru a asigura cea mai bună protecţie posibilă împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare. De exemplu, unele dintre aceste afecţiuni, aşa cum este tusea convulsivă, sunt mai periculoase dacă apar în primele luni de viaţă, în timp ce altele, inclusiv rujeola, tetanosul şi difteria pot fi fatale la orice vârstă. Prin urmare, în cazul în care vaccinarea nu s-a făcut la momentul recomandat, Organizaţia Mondială a Sănătăţii evidenţiază importanţa recuperării vaccinurilor neefectuate, pentru a obţine protecţia împotriva unor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare, care pot avea consecinţe grave şi pot pune în pericol viaţa.

Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de protejare faţă de aceste boli, iar imunizarea în copilărie reprezintă cel mai sigur start de drum în viaţă. Administrarea vaccinurilor a condus, de-a lungul timpului, la scăderea incidenţei unui număr mare de boli care reprezentau o ameninţare majoră pentru sănătate în Regiunea Europeană şi la salvarea a milioane de vieţi.

Dacă luăm ca exemplu cazul difteriei, în 1960, datorită introducerii vaccinării antidifterice în ţara noastră, s-a înregistrat o scădere foarte mare a incidenţei bolii. Ultimele cinci cazuri de difterie din România au fost înregistrate în 1989.

În ceea ce priveşte poliomielita, în România au existat mai multe perioade endemice, însă, datorită vaccinării, ultimul caz a fost înregistrat în 1992, la un copil care nu fusese niciodată vaccinat. Pe plan global, incidenţa poliomielitei a scăzut cu aproape 99% din 1988, de la aproximativ 350.000 de cazuri la doar 37 în 2016, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În prezent, în doar trei ţări din lume, Pakistan, Afghanistan şi Nigeria, se mai înregistrează poliomielită, mai arată datele.

Şi variola se află pe lista bolilor care au fost eradicate prin vaccin, printr-o campanie globală de vaccinare şi supraveghere, ultimul caz fiind raportat în 1980.

Săptămâna Europeană a Imunizării s-a desfăşurat în perioada 24–30 aprilie 2017, în Regiunea Europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu scopul de a îmbunătăţi gradul de conştientizare cu privire la importanţa imunizării şi de a sublinia necesitatea creşterii ratei de vaccinare pentru asigurarea protecţiei optime împotriva unor boli infecţioase grave, prevenibile prin vaccinare. România se alătură ţărilor membre ale Regiunii Europene a OMS, care desfăşoară activităţi dedicate acestei iniţiative, susţinând mesajul campaniei „Vaccinurile sunt eficiente” şi punctând importanţa creşterii acoperirii vaccinale pentru protejarea sănătăţii populaţiei.