Ultima editie tiparita in format pdf

Chirurgia valvulară minim invazivă, soluţia pentru bolile cu cea mai mare rată de mortalitate

Publicat pe 2017-05-09 15:32:31

Afecţiuni care în trecut te condamnau la moarte sunt rezolvate astăzi pe cale chirurgicală, chiar şi atunci când, teoretic, pacientul n-ar putea suporta o operaţie. Pentru că tehnica modernă a evoluat atât de mult încât totul se poate face la microscop. Şi, pe măsură ce trece timpul, se vor face şi mai multe, scrie revista Doctorul Zilei.

Conform raportului din 2015 a Băncii Mondiale, România ocupă locul 1 la mortalitatea din cauze cardiovasculare în Europa, cu un număr de 108.9 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE (43.8 la 100.000 de locuitori). Statistica nu arată însă şi gravitatea situaţiei la nivelul pacienţilor. Unii dintre ei, până nu demult, nu aveau nicio şansă să fie operaţi, pentru că nu ar fi putut suporta o intervenţie chirurgicală clasică, cu bătrânul bisturiu, atestat pentru prima dată documentar în anul 1564.

Operaţie „la milimetru”

În viitorul imediat, pacienţii operaţi pe inimă prin chirurgia valvulară minim invazivă vor rămâne cu semne atât de mici, încât nici nu îşi vor mai putea da seama, la câteva luni de la externare, că au trecut printr-o intervenţie chirurgicală. Aceasta pentru că o mare parte din afecţiunile cardiace se pot trata deja prin abordarea minim invazivă! Cei doi specialişti consultaţi de Doctorul zilei ne-au explicat că avantajele acestei metode sunt multiple: spitalizare mai scurtă, cicatrici postoperatorii mici, traumă mai mică pentru organism, recuperare postoperatorie rapidă.

„În continuare, într-o clasificare a cauzelor de morbiditate şi mortalitate în ţările în curs de dezvoltare, dar şi în cele dezvoltate, bolile cardiovasculare sunt principalele cauze. Unele sunt tratabile cu medicamente, altele necesită proceduri intervenţionale sau intervenţii chirurgicale. În această societate în care trăim contra cronometru, şi chirurgia cardiacă tinde să se dezvolte într-o direcţie care permite spitalizări mai scurte cu recuperare mai rapidă, mai uşor tolerată de pacienţi şi cu avantajul reintegrării în activităţile sociale mai repede”, explică conf. univ. dr. Victor Costache.

Avantajele acestui tip de intervenţii

Pacienţi care înainte erau consideraţi cu risc prea ridicat pentru a suferi o operaţie pe inimă au acum şansa să tră- iască. Cel mai mare impact este asupra segmentului cel mai afectat de boli cardiovasculare, populaţia de vârsta a treia. Chiar şi acum, mulţi pacienţi nu iau în calcul o intervenţie care ar putea să le prelungească speranţa de viaţă semnificativ, considerându-le prea riscante. „În cazul intervenţiilor minim invazive, avantajele sunt multiple. Cicatricile au risc mai redus de vindecare dificilă. Recuperarea după operaţie este mai uşoară, restricţiile de mişcare sunt mai lejere. Nu trebuie neglijat nici aspectul estetic – cicatricile sunt mici, uşor de mascat s“, explică dr. Emanuela Ciobanu, medic specialist chirurgie cardiovasculară.

Cum se tratează defectul septal atrial

● Este cea mai frecventă afecţiune congenitală;

● Poate fi de cele mai multe ori remediată prin procedee intervenţionale;

● „Dacă defectul este destul de mic şi anatomic «prietenos» se introduce, printr-o procedură percutanată, un dispozitiv tip «umbreluţă» care va sigila defectul”, explică conf.univ.dr. Victor Costache.

● „Dacă defectul este prea mare sau este situat într-o poziţie în care nu poate fi acoperit cu acest dispozitiv este necesară o intervenţie chirurgicală prin care se suturează un patch din diverse materiale”, detaliază chirurgul.

● Intervenţia clasică presupune un abord prin sternotomie mediană – osul de pe linia mediană a toracelui este tăiat longitudinal pentru a avea acces la cord (refacerea osului durează mai multe luni)

● „Varianta alternativă, mai elegantă şi mult mai bine tolerată, este cu abord minim invaziv: o minitoracotomie de 4-6 cm pe peretele antero-lateral al toracelui, printre coaste, fără tăierea osului. Aceeaşi operaţie de închidere a defectului se realizează printr-un abord mult mai mic, videotoracoscopic. Spitalizarea şi recuperarea vor fi mai scurte şi mai uşor tolerate”, spune dr. Emanuela Ciobanu.

Cum se tratează Valvulopatiile cardiace

● Pot fi tratate atunci când este necesară operaţia prin procedee minim invazive;

● cele mai frecvent afectate sunt valvele aortică şi mitrală, mai rar valva tricuspidă şi mult mai rar valva pulmonară.

Valvulopatiile mitrale

● în trecut, dominate de etiologia reumatismală

● în prezent, datorate mai mult degenerescenţei odată cu vârsta, endocarditelor, disfuncţiilor ca o consecinţă a unui infarct miocardic

● „Intervenţia chirurgicală minim invazivă presupune o minitoracotomie dreaptă, pe o incizie latero-toracică de 4-6 cm, care oferă condiţiile necesare pentru a efectua operaţia în siguranţă, dar cu un disconfort şi o recuperare mult reduse pentru pacient”, detaliază dr. Emanuela Ciobanu.

Valvulopatiile aortice

● este categoria cea mai frecvent întâlnită

● „atunci când ajung în stadii care necesită schimbarea valvei, pot fi tratate prin operaţii realizate prin abord minim invaziv: fie printr-o ministernotomie (este tăiată numai porţiunea iniţială a sternului), fie printr-o mini-toracotomie anterioară dreaptă (în funcţie de anatomia structurilor interne toracice)”, explică conf. univ.dr. Victor Costache.

● aceste intervenţii sunt mai puţin traumatizante pentru pacienţi, cu atât mai mult cu cât uneori aceştia sunt vârstnici, cu multiple alte tare organice şi rezerve funcţionale reduse.