25 Martie – Buna Vestire
Publicat pe 2017-03-21 12:43:06 | Preot Ştefan Al. Săvulescu |

Praznicul Bunei Vestiri îl serbîăm în fiecare an, la 25 martie. Acea zi fericită şi plină de bucurie duhovnicească pentru neamul românesc, zi în care îngerul Gavriil a vanit la Sfânta Biserică, unde se afla în rugăciune Fecioara Maria şi i-a adus vestea cea mare şi binefăcătoare, că va aduce pe lume şi va purta în braţe pe Fiul lui Dumnezeu şi Mântuitorul sufletelor noastre.
Ziua aceea fericită în care s-a descoperit lumii întregi
„taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută”, ziua aceea mare în care
Fiul lui Dumnezeu îşi ia sălaş de om în pântece de fecioară şi astfel Fiul lui
Dumnezeu se face Fiul omului.
Cu mintea copleşită de o asemenea minune, cu inima plină
de sfântă bucurie pentru această solie pe care îngerul lui Dumnezeu o face
uneia dintre fiicele pământului, purcedem şi noi să ne apropiem de lumina
acestui praznic, de taina pe care o cuprinde el şi să arătăm cine este aceea pe
care cerul a ales-o să fie „Născătoare de Dumnezeu”.
Noi, Născătoare de Dumnezeu, venim la acest prazic
luminos către lumina feţei tale, călăuziţi de Sfânta Scriptură, ajutaţi de
Sfânta Biserică în mijlocul căreia Tu stai ca „rugul aprins”, primind
rugăciunile şi lacrimile noastre şi ducându-le sus în Ceruri, către Fiul tău,
Dumnezeul nostru.
Îngerul Domnului se închină înaintea Fecioarei Maria, o
salută cu salut îngeresc şi nemaiauzit. Şi când te gânşeşţti că sunt unii
oameni care îşi zic „creştini” şi susţin că ştiu Sfânta Scriptură, dar nu dau
cinstea cuvenită şi o coboară în rândul oamenilor de toate zilele pe Maica
Domnului. O, Doamne, câtă întunecare de minte este la asemenea „creştini”.
Fecioara Maria devine împlinirea făgăduinţelor şi
proorocirilor din spiţa lui David, crescută şi ocrotită ca o floare în grădina
darurilor. Ea a devenit, din clipa auzirii cuvintelor îngereşti şi primirea
lor, izvorul nădejdilor şi al credinţei puternice în dumnezeirea Fiului său,
prin asigurarea că „la Dumnezeu toate sunt cu putinţă”.
Ca încheiere a acestor sfinte cuvinte închinate marelui praznic
al Bunei Vestiri, să deschidem pagini din tezaurul scrierilor Sfinţilor Părinţi
ai Bisericii şi să ne amintim de duioasele cuvinte ale Sf. Gherman – Patriarhul
Constantinopolului, pe care să le aducem şi noi ca o ofrandă în faţa icoanei
Maicii Domnului, zicând: „iar noi, Fecioară, cu credinţă, te binecuvântăm, în
veci te fericim şi te mărim. Căci cu adevărat fericit a fost tatăl tău Ioachim.
Fericită a fost şi maica ta Ana, fericit templul sfânt în care te-ai închinat
şi Zaharia, arhiereul care te-a primit în braţele sale”. La aceste cuvinte
minunate să luăm martor şi pe Sfântul Marcu al Efesului şi odată cu el să
îngenunchem astăzi la sărbătoarea cea mare a Bunei Vestiri şi să zicem:
„Fericiţi sunt toţi aceia care rămân în casa ta şi în vecii vecilor te vor
lăuda. „Fericiţi sunt cei ce văd icoana ta prin care ne dăruieşti nouă şi lumii
întregi sfântă şi înaltă binecuvântare”.
De atunci şi mereu veselindu-ne de această veste bună, toată nădejdea noastră spre Tine o punem. Maica lui Dumnezeu, păzeşte-ne pe noi sub sfânt acoperământul tău, în veci de veci. Amin.