Ultima editie tiparita in format pdf

În ajunul centenarului vieţii sale, la Mizil a fost sărbătorit MIRCEA IONESCU QUINTUS

Publicat pe 2017-02-07 12:46:44Serghie Bucur

Sâmbătă, 28 ianuarie 2017, liberalul şi scriitorul Mircea Ionescu Quintus a fost sărbătorit în ajunul împlinirii apropiatului centenar de viaţă, ediţia a X-a a Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” fiindu-i dedicată în exclusivitate. 

Pleiada  Mizil

Ctitorii Festivalului „Romeo şi Julieta la Mizil”, profesorii Victor Minea şi Laurenţiu Bădicioiu, eminenţi dascăli ai Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil, au invitat, la fiecare din cele zece ediţii ale acestui prin excelenţă evenimemt de talie europeană, câte o personalitate a Culturii şi Ştiinţei româneşti, atrăgând, astfel, valori naţionale în efortul de educare şi formare a noilor generaţii de elevi născuţi în oraşul a două mari nume ale acestei localităţi: Leonida Condeescu, primar al Mizilului şi George Ranetti, dramaturg, poet şi publicist, autorul comediei dramatice „Romeo şi Julieta la Mizil”. Galeria acestora reverberează puternic şi onorant: Vasile Tărâţeanu, Ştefan Cazimir, Corneliu Leu, Daniel Cristea Enache, Alexandru Mironov, Adrian Păunescu, Mircea Dinescu, Dan C.Mihăilescu, Efim Tarlapan, Solomon Marcus şi, în ianuarie abia trecut, Mircea Ionescu Quintus.

Trei Centenari

Cultura noastră Naţională a deprins caratele a trei dintre marii ei creatori, în 2016 – prin istoricul Neagu Djuvara – o sută de ani de viaţă în august şi filosoful Mihai Şora – o sută de ani de viaţă în noiembrie: anul recent început l-a adus în centrul opiniei publice pe omul politic şi scriitorul Mircea Ionescu Quintus – descendent din falanga liberală Quintus, care, la 18 martie va rotunji venerabila vârstă centenară, unul dintre cei mai de seamă adepţi ai genului literar căruia Cincinat Pavelescu şi Păstorel Teodoreanu i-au dat o strălucire universală.

Brandul Quintus

Premiera aniversării centenarului naşterii lui Mircea Ionescu Quintus o marchează şi elogiosul volum, conceput şi coordonat de prof. drd. Laurenţiu Bădicioiu şi prof. Victor Minea, intitulat „QUINTUS 100 %”, cu subtitlurile „Peste 100 de epigrame, Peste 100 de epigramişti, 1 Quintus”. În mai mult de 160 de pagini abundă ofrandele în patru versuri, impecabile „zâmbete” dedicate Maestrului epigramei româneşti contemporane, preşedintele de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România. Cartea se încheie cu textul „Un nume devenit brand naţional în politica şi epigrama românească”, din care subliniem: „Numele Quintus apare pentru prima oară oficial, conform mărturisirii d-lui Mircea Ionescu Quintus, abia în 1921, deoarece Domnia Sa nu are actul de naştere din 1917. Abia când urma să fie dat, la 4 ani, la grădiniţă, în 1921, tatăl îi cere mamei actul de naştere şi atunci se constată că acesta nu deţinea un act de naştere. Tatăl său, pe nume Ion Gh. Ionescu, Quintus fiind pseudonimul din prima carte pe care a publicat-o, a înaintat un act în justiţie cerând să se recunoască naşterea copilului Mircea Ionescu în 1917. Grefierul a trecut în act ca reclamant pe Mircea Ionescu-Quintus şi, astfel, atunci când s-a dat hotărârea, a scris în ea că se recunoaşte naşterea copilului Mircea Ionescu Quintus”.

Micro cv

 Mircea Ionescu-Quintus s-a născut la 18 martie 1917 la Cherson, în Crimeea, unde familia sa, cu vechi tradiţii liberale, era refugiată. Tatăl său, Ionescu-Quintus, avocat de profesie, a avut două mandate de parlamentar. Între 1927 şi 1934 este elev la liceul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Intră în rândurile tineretului liberal, sub înrâuririle lui Gheoghe Tătărescu, Ion Ghe. Duca şi Nicolae Iorga. În 1938-1940 absolvă Dreptul penal şi e avocat în baroul Bucureşti. 1945-1947, membru al Partidului Naţional Liberal. În 1947 se căsătoreşte cu Viorica, membră PNL de la 17 ani. În 1948 şi 1952-1954 e deţinut politic. În 1952 i se naşte unicul fiu, Răzvan Quintus. La 20 mai 1990 e ales deputat de Prahova, pe lista PNL.Între 1991şi 1993, profesor la catedra de Drept constituţional şi administrativ a Universităţii Bucureşti. De la 16 X 1991 la 19 XI 1992 e ministrul Justiţiei în guvernul Theodor Stolojan. 1993-2001, e preşedintele PNL Prahova. E Cetăţean de Onoare al oraşelor Ploieşti, Baia Mare, Orşova, Băile Herculane. Valoarea operei scriitorului Mircea Ionescu-Quintus a fost recunoscută cu premiul „Ştefan Tropcea” Brăila 1989, Diploma editurii „Românul” 1990, Diploma de Merit a Uniunii Juriştilor din România, 1990, premiul „Cincinat Pavelescu” al Societăţii Academice „Titu Maiorescu” 1992, premiul „Cronica Română” pentru activitate politică şi premiul Asociaţiei Umoriştilor Români pentru epigramă 1993. În anul 2009, pe Aleea Celebrităţilor din Ploieşti, Mircea Ionescu-Quintus a primit o Stea, iar preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu, i-a acordat gradul de general de brigadă în retragere.

Portretul

Epigramişti de seamă, profesori, colegi de profesie şi de detenţie au evocat ilustrat personalitate a Domnului Mircea Ionescu Quintus, în continuarea pro-domo-urilor cu emoţie citite alternativ de fervenţii moderatori Laurenţiu Bădicioiu şi Victor Minea, florilegiul elogiilor întregit fiind de umorişti precum George Corbu, Corneliu Berbente, Cornel Udrea, Ion Petru Gârda, Gheorghe Bâlici şi Ştefan Cazimir. O expoziţie de caricaturi ale Maestrului a animat publicul, apoi o Diplomă de Onoare şi o Medalie cu efigia sărbătoritului i-au fost înmânate de gazde, după care Liberalul şi Maestrul Mircea Ionescu-Quintus a răspuns întrebărilor venite din rândurile publicului – martor al unui moment istoric unic şi demn de povestit urmaşilor, cu afectuos respect!