Ultima editie tiparita in format pdf

La Filipeştii de Târg, NICHITA – IN MEMORIAM

Publicat pe 2016-12-20 14:01:08Serghie Bucur

Prima ninsoare a iernii 2016 mi-a reamintit copilăria pe malurile  Prahovei, cu „Naşterea Domnului” precedată de săniuşul şi găteala bradului de Crăciun, de colindele urmate de „Plugul cu şaisprezece bouleni”. Albul imens peste apele râului, între Călineşti şi Nedelea, m-a geruit în lunca Filipeştilor de Târg, pâna ce, sâmbătă, 13 decembrie 2016, am ajuns în interioarele Conacului Pană Filipescu.

Proiect inedit

Profesoara Maria Irimia (Nicolai), de la Liceul Teoretic din Filipeştii de Pădure, a conceput un Parteneriat educativ împreună cu Cenaclul „Trimbulins” din aceeaşi localitate, aplicat în spaţiul plin de istorie al Conacului „Pană Filipescu” situat – de vreo 400 de ani – în vestul Filipeştilor de Târg, conac devenit Muzeu, excelent restaurat de specialişti. O acţiune foarte dorită de elevii claselor a V-a A şi a V-a B, în relaţia operaţională cu dl Dumitru Geamănu, muzeograful coordonator al acestui celebru aşezământ istoric. Ideea pe care au structurat evenimentul, au sugerat-o cei 33 de ani de la moartea poetului Nichita Stănescu, scriitorul ultra-modern din Ploieşti, care a înviorat, cu viziunile lui, poezia universală.  Pentru acest moment rarissim a fost invitat profesorul de Română, trecut prin altfelităţile vieţii cenaclurilor literare, prof. dr. Christian Crăciun!

Breasla

Profesorii dovedesc mereu solidaritatea fără de care breasla lor nu ar deprinde acea forţă morală care, în fapte educative remarcabile, o transmit elevilor pe care îi formează. Doamna prof. Maria Irimia (Nicolai) a adăugat elanurilor elevilor săi, emoţionantele contribuţii ale colegelor ei, prin discursuri de elocventă dăruire pedagogică şi părintească. I-au fost alături, cu mişcătoare remeorări şi aduceri-aminte d-na prof. Doina Bădulescu – de la Colegiul Naţional „Nichita Stănescu”, căreia dl Dumitru Geamănu i-a fost elev în epoca Liceului Dobrogeanu-Gherea, acum pesnionară, d-na prof. Doina Marina Dima, de Franceză şi Informatică, de la liceul din Filipeştii de Pădure, d-na înv. Nicoleta Matei, d-na prof. de Religie Maria Văduva, cărora d-ra Daniela Smărăndoiu, bibliotecara liceului oaspete, le-a fost alături.

Intermezzo

Conacul Pană Filipescu e o aşezare tipic boierească, veche aidoma unei cetăţi de oriunde din ţara noastră, pe scările căruia urci după ce ai mers câteva sute de paşi, pe aleea dintre lizierele de pomi fructiferi. O clădire albă, semeaţă, cu pridvorul împodobit de coloane cu capiteluri florale, din arcadele foişorului privindu-te parcă însuşi stăpânul micului palat, boierul Pană Filipescu... El a fost fiul lui „Dumitraşco din Filipeşti”, care şi-a adăugat etimonul ca nume de familie, „Filipescu”, provenind dintr-o familie de „boieri de la Bucov” – notează Dicţionarul Personalităţilor Prahovene din 2003: „Buga, cca 1400, Drăghici, sec. XV, Udrişte, 1544 şi Filip, fiul lui, însurat în 1580, cu Ana din Mărgineni”. „Pană e fiul lui Dumitraşco (urmaşul spătarului Stoica din Cepturile), zis şi Mărgineanul, dregător, stolnic, mare spătar. Cu soţia şi fiul refac mânăstirile Mărgineni şi Vărbila şi, pe pământul moştenit de la Filip, ridică frumoasul conac de azi, în stil brâncovenesc, cu beciuri boltite şi heleşteu”. Deteriorată de împrejurări nefaste şi de intemperii, clădirea e de-a dreptul distrusă de „eliberatorii” lui Stalin, după 23 august 1944 şi, prefăcută în magazii ale ceapeului apărut după Colectivizare. Ea îndură, 45 de ani, cele mai deplorabile stricăciuni. A fost impecabil restaurată cu bani europeni, încât anvergura arhitecurală o egalează pe aceea istorico-documentară, cu exponatele şi documentele aflate încăperile de la parter, pentru ca uriaşele beciuri din subsol, să păstreze şi să redea vizitatorilor o impresionantă panoramă a civilizaţiei rurale din vremurile lui Pană Filipescu şi de după el...

Periplul artistic

Dl Dumitru Geamănu a prezentat asistenţei –  elevi şi eleve, printre care cadrele didcatice amintite şi câţiva părinţi – viaţa şi opera lui Nichita Stănescu, folosind proiecţiile de film cu laptopul, lăsând apoi micilor artişti prilejul să susţină spectacolul pregătit cu d-na prof. Maria Irimia (Nicolai), într-o varietate admirabilă. Grupul de eleve alcătuit din Stanciu Daria, Curăvalea Denisa şi Şerbănescu Cosmina a interpretat şlagărele „Mai lasă-mă” şi „Ce bine că eşti”, pe versurile lui Nichita Stănescu, din ciclul „Necuvintele”, cu Valentina Nuţă într-un dans ritmic. Din clasa a V-a A au citit în engleză, din acelaşi Nichita, Crăciunică Rareş, Dolovan Relu, Alexe Vlad, Istrate Mihăiţă, Matei Sara, Gâscă Ariana, Duţă Denisa, Colibă Emma, Apostoiu Matei, Gâlmă Alesia şi Petre Ştefan.

Despre Nichita – poetul şi mereu copilul care s-a strecurat prin versurile şi bunătatea sa sufletească, a comentat dr. Christian Crăciun. Apendice la plinul de fervori spectacol, am spus câteva cuvinte despre trecerea prin Filipeştii de Târg, în iunie 1848, a lui Nicolae Bălcescu, în drumul spre Ocnele din Telega, de unde trebuia pornită revoluţia...