Ultima editie tiparita in format pdf

Cartea de Istorie: „FILIPEŞTII DE TÎRG”

Publicat pe 2016-01-25 15:44:34 Serghie Bucur

Profesorul Eugen Podeanu semnează monografia comunei „Filipeştii de Tîrg-Prahova”, pe care a tipărit-o în condiţii grafice minunate (din păcate fără menţionarea anului apariţiei şi a editurii) cu text accesibil, ilustrat color. Coperta reproduce sub titlul lucrării stema localităţii, străjuită de un zid medieval cu creneluri sub care e o sondă de petrol după modelul acelora din 1900-1925, care sporeau pitorescul câmpurilor şi dealurilor de la Băicoi la Floreşti până spre Moreni, adevărate păduri  pe toată Valea Prahovei, în arealul Câmpina-Buştenari.

Pe spaţiul a peste o sută de pagini, format A 4, autorul povesteşte istoria acestei aşezări, de-a lungul următoarelor capitole: 1. Caracteristici geografice, cu subcapitolele: Poziţie şi vecinii şi respectiv Caracterizarea fizico-geografică, 2. Repere istorice, 3. Evoluţia în secolul al XIX-lea şi-n prima jumătate a secolului următor, XX, 4. Şcoala, 5. Demografie, Economie, Societate, Cultură.

Introducerea în cuprinsul cărţii ajută cititorii să pătrundă  în materia lucrării – doctă, atrăgătoare şi foarte oportună. Iată un excerpt: „...comuna Filipeştii de Tîrg, prin patrimoniul de monumente, ocupă un loc însemnat în aria vestigiilor culturii materiale şi spirituale ale judeţului Prahova şi ţării noastre. Datorită aşezării în gura văii Prahovei la ieşirea din zona Subcarpaţilor, pe „drumul cel vechi” (sau „drumul domniei”) de comerţ cu Transilvania şi destul de aproape de Târgovişte (vechea capitală a Ţării Româneşti), localităţile Filipeştii de Tîrg şi Mărginenii de Jos au apărut de timpuriu şi au avut o evoluţie comună. Pe teritoriul lor se pot vedea vestigii de interes istoric, cum ar fi: -urme ale vechilor case boiereşti din Mărgineni, -ruinele palatului postelnicului Constantin Cantacuzino din Filipeşti, construit în prima jumătate a secolului al XVII-lea, -conacul Filipescu, ridicat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, -piatra de mormânt a comisului Vintilă, din secolul al XVI-lea, scris în limba slavonă, aflată la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, - pisania (în limba română, cu litere chirilice) şi temelia bisericii Adormirea Maicii Domnului, ctitorită la 1842, de postelnicul Constantin Cantacuzino, stolnicul Dumitraşcu Filipescu, logofătul Pană Filipescu şi soţiile acestora, -„crucea negustorilor” ridicată de postelnicul Constantin Cantacuzino pe „drumul domniei”, -biserica din Mărginenii de Jos, care păstrează părţi din pictura realizată de marele pictor Nicolae Grigoreascu.

Cu secolul al XVIII-lea, localitatea Filipeştii se dezvoltă foarte mult devenind un târg înfloritor şi reşedinţa plăşii Filipeşti. Nicolae Iorga, trecând prin Filipeştii de Tîrg, la începutul secolului XX, îl descrie în „România cum era până la 1918” ca „...un târg de ţară asemenea cu Vălenii de Munte, prin înfăţişarea sa patriarhală, prin linişte şi pace creştinească şi românească din el”.

Alte două excerpte de elocventă valoare istorică:

 „Primele menţiuni scrise despre existenţa localităţii este (sic!) făcută în  Quellen der Stadt Kronstadt vol. III unde sunt amintite pentru secolul al XV-lea, într-o serie de sate prahovene, Filipeşti şi Mărgineni”. „...la 1422, într-un document dat în timpul lui Dan al II-lea (care domneşte cu unele întreruperi între 1420-1424 şi 1427-1431), se recunoaşte valoarea comercială a văii Prahovei, prilej cu care aşezarea Filipeşti este amintită ca punct vamal pe vechiul „drum al domniei”.

 Operă istorică de real interes şi de însemnătate primordială, monografia „Filipeştii de Tîrg – Prahova” semnată de profesorul Eugen Podeanu repreznită o ambiţioasă contribuţie la cunoaşterea acestei zone cu impact dramatic în istoria Ţării Româneşti şi, urmare emancipării – bune sau rele – în contextul formării Principatelor Dunărene şi, ulterior, a României Mari, o amplă mărturie peste veacuri.