Ultima editie tiparita in format pdf

Principalul factor de risc în boala de reflux gastroesofagian

Publicat pe 2019-02-22 15:29:41

În ultima vreme ai observat că ai arsuri la stomac sau dureri în piept iar uneori tuşeşti deşi nu eşti fumător? Nu trata aceste simptome cu indiferenţă. Mergi la medic pentru o evaluare. Este posibil să ai boala de reflux gastroesofagian (BRGE), scrie revista Doctorul Zilei.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecţiune digestivă cronică în care acidul din stomac ajunge în esofag ducând la iritarea mucoasei esofagiene. Astfel apar primele simptome precum arsuri, eructaţii (râgâieli), regurgitaţii, durere în piept şi uneori se asociază cu leziunile esofagiene. Practic, BRGE se declanşează atunci când cantitatea de conţinut gastric care refulează în esofag este peste limitele normale. 

Afecţiunea poate să apară la orice vârstă, deşi de regulă, adulţii de peste 40 de ani se confruntă cu această problemă medicală. Cei mai afectaţi sunt bărbaţii. De asemenea, şi femeile gravide pot avea această simptomatologie, dar în cazul lor simptomele dispar după naştere.

 Principalele simptome sunt: 

 -Pirozisul – senzaţia de arsură retrosternală inferioară, care poate iradia spre baza gâtului. Acestă senzaţie este prezentă mai ales după masă şi de regulă atunci când ai mâncat grăsimi, fast-food, ciocolată sau alte dulciuri, sau când mâncarea a fost prea condimentată.

-Regurgitaţia – refularea conţinutului gastric în cavitatea bucală.

-Disfagie – dificultate la înghiţirea bolului alimentar.

-Deglutiţie dureroasă – durerea la înghiţirea bolului alimentar.

-Durere toracică (nu are nicio legătură cu existenţa unei probleme la inimă).

-Tuse persistentă

-Răguşeală şi senzaţia de nod în gât.

-Apariţia frecventă a sughiţului.

 Care sunt factorii favorizanţi ai BRGE:

 Medicii spun că există două tipuri de factori: interni şi externi. Cei interni sunt cei congenitali. Practic este cazul celor care se nasc cu un sfincter esofagian slab sau cei care au esofagită. Printre factorii externei se regăsesc: alimentaţia nesănătoasă compusă din grăsimi, mâncare procesată, condimentată, picantă şi abuzul de dulciuri. De asemenea, tot la aceşti factori se regăseşte şi administrarea unor medicamente, fumatul, consumul de alcool în exces, hernia hitală, diabetul zaharat sau obezitatea. Datele statistice arată că persoanele obeze au un risc dublu de a face BRGE faţă de cei care nu au obezitate.

 Cum se pune diagnosticul de BRGE:

 Medicul specialist gastroneterolog îţi va recomanda în primul rând o endoscopie digestivă superioară. Aceasta, spun specialiştii, este cea mai eficientă metodă de vizualizare directă a interiorului esofagului, a stomacului şi duodenului. Totodată, endoscopia permite, atunci când este necesar, şi recoltarea unei probe de ţesut (biopsie) care ulterior va fi trimisa pentru examinarea la microscop a modificărilor celulare. De asemenea, endoscopia poate depista şi complicaţiile BRGE, cum este de exemplu, esofagul Barrett. De asemenea, medicul îţi va recoamanda şi PH-metria esofagiană, adică o monitorizare a pH-lui esofagian timp de 24 ore.

Principalele complicaţii ale BGRE sunt: esofagita de reflux, ulcer esofagian, stenoza peptică, sindromul Barrett.

 În ce constă tratamentul:

 Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian vizează două aspecte: modificarea stilului de viaţă şi în primul rând adoptarea unei diete sănătoase, oprirea fumatului, renunţarea la alcool şi scăderea în greutate. În al doilea rând, tratamentul va cuprinse şi administrarea unor medicamente. Rar, atunci când medicamentele nu au niciun rezultat se va ajunge la operaţie.