Ultima editie tiparita in format pdf

Un curcubeu peste Prut: BASARABIA ACUM UN VEAC!

Publicat pe 2018-04-17 14:45:21 Serghie Bucur

România şi Basarabia sunt, după o sută de ani de existenţă, despărţite! Pilda monumentală a acelor câţiva basarabeni de un curaj de nimeni egalat astăzi, a adus Basarabia la sânul Patriei-Mamă, România! Prezentul exclude reparaţia, dar Naţia năzuieşte repetarea – pentru totdeauna – a actului de la 27 martie 1918.

          Precedent 1

          „După întemeierea Munteniei în 1330 de către Ioan Basarab I şi a Moldovei în 1359 de către Bogdan I, Moldova avea hotarul între Carpaţi şi Nistru”.

          Precednt 2

          „Prin tratatul încheiat de ţarul Alexei Mihailovici cu Gheorghe Ştefan, domnitorul Moldovei, 1656, se preciza că „Rusia se obligă să respecte integritatea şi independenţa Moldovei”.

          Precedent 3

          „Petru cel Mare închieie cu Dimitrie Cantemir un alt tratat în 1711 la Luţk, care, de asemeni, precizează că: „Teritoriul Moldovei este de la Nistru la Carpaţi”.

          Precedent 4

          „Prin tratatul cu turcii de la Iaşi, din 1792, se prevedea că: „...Nistrul va forma linia de demarcaţie pe vecie între Imperiul Rusiei şi Moldova”.

          Precedent 5

          „...Împăratul Alexandru I, în urma războiului avut cu turcii în 1806-1812, a smuls – pentru prima dată – din trupul Moldovei jumătatea cea mai mare şi cea mai bogată dintre Prut şi Nistru şi a anexat-o Imperiului rusesc”, deşi, în tratatul cu divanurile române, acesta declara: „Pentru toate sacrificiile voastre, voi apăra pământul vostru de orice duşman care l-ar ameninţa”!

          Precedent 6

          Karl Marx condamnă încălcarea Dreptului internaţional: „Turcia nu putea ceda Rusiei ceea ce nu îi aparţinea (Basarabia), pentru că Poarta Otomană nu a fost niciodată suverană a Ţărilor Române, ci doar suzerană (protectoare) în schimbul tributului ce i se plătea”!

          Precedent 7

          „Fascinată de succesele lui Napoleon, Turcia pune în locul lui Constantin Ipsilanti pe Alexandru Suţu (în Muntenia / Valahia) şi pe Scarlat Callmachi în locul lui Alexandru Moruzi (în Moldova / Bogdania) aceştia, devotaţi Franţei. În replică, generalul rus Mihelson trece Nistrul şi ocupă Basarabia, trece Prutul şi, în octombrie 1806, ocupă Principatele Române. Tilsit, 25 iunie 1807: Ţarul recunoaşte hegemonia Franţei în Apus, iar Napoleon dă „verde” ocupării Suediei, însă înfrânt în Spania, pentru a-l avea pe Alexandru I susţinătorul fratelui lui Bonaparte, rege în Spania, acceptă incorporarea în Imperiul rus a Finlandei, Munteniei şi a Moldovei”!

          Precedent 8

          „Amiralul Ciciagov e numit în locul lui Kutuzov. Acesta se opune anexării Basarabiei, făţiş ţarului, dar până a ajunge la Bucureşti, Kutuzov iscăleşte, pe 16 mai 1812, în Hanul lui Manuk, Tratatul de pace care include Basarabia în imperiul ţarist”.

          Precedent 9

          „Împăratul Nicolae al II-lea acordă unele libertăţi, după înfrângerea ţariştilot de către japonezi în Manciuria, în 1905, şi sub presiunea mişcărilor muncitoreşti, moment fructificat de profesorul universitar Constantin Stere care vine de la Iaşi la Chişinău şi scoate ziarul „Basarabia”.

          Precedent 10

          Martie 1917. La Chişinău, Odesa şi Iaşi i-au fiinţă unităţi ale armatei moldoveneşti. 27 iulie – grupul Ion Păscăluţă-Şt. Holban-A.Popa  merg la şeful guvernului provozoriu, Kerenschi, să extindă iniţiativa, însă refuzaţi, ajung la Moghilău, de unde telegrafiază – ordin superior – ca, până la 20 octombrie, unităţile ruseşti să trimită câte doi soldaţi şi un ofiţer moldoveni, pentru a lua parte la „Congresul general al ostaşilor moldoveni din întreaga Rusie”. Congresul are 600 de delegaţi şi durează 8 zile: 20-28 octombrie 1917.

Precedent 11

21 noiembrie 1917: lucrările Sfatului Ţării. I.P.S. Gavriil, episcop de Cetatea Albă oficiază un Te-Deum în limba română şi, în cântecele corului Berezovschi, se sfinţeşte drapelul primei armate moldoveneşti. Ovaţii, îmbrăţişări, plânsete de bucurie. Se strigă: „Trăiască Basarabia autonomă”, se cântă „Deşteaptă-te române!”. La 2 decembrie Sfatul Ţării proclamă Basarabia „Republică democratică Moldovenească”!

Precedent 12

18 februarie 1918, grupul Sfatului Ţării: Ion Inculeţ, dr. D, Ciugureanu şi Em. Cateli vin la Iaşi. Regele Ferdinand şi guvernul află că Ucraina trage să-şi alipească Basarabia. Mâna lui Dumnezeu pică prin textul broşurii „Sarcinile proletariatului în revoluţia noastră, septembrie 1917” semnată de... Lenin! Despărţirea de Rusia era validată! Pantelimon Halippa şi Elefterie Sinicliu sunt conduşi de Troţki la Lenin, care le spune: „Suntem în revoluţie şi puterea sovietică nu vă poate ajuta cu nimic, dar îi aveţi aproape pe români şi cereţi-le lor să vă ajute. Faceţi cum vă dictează interesele voastre, dar numai prin Sfatul Ţării!”

Precedent 13

Raportând regelui Ferdinand situaţia, acesta a întrebat pe Halippa: „- Vă este necesar acolo şi Stere?” Orator de clasă, Stere e autorizat de nemţi şi ţine un discurs fulminant, favorabil partidului „Blocul moldovenesc” pro-unionist, contra „Fracţia ţărănească”, anti-unire. În Sfatul Ţării votează pentru Unirea Basarabiei cu România, 84 de deputaţi, 3 împotrivă şi 36 abţineri. Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Ţării, citeşte solemn:

„În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară”:

„Republica Democrată Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunărea, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul Vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, SE UNEŞTE CU MAMA SA ROMÂNIA! TRĂIASCĂ UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA DE-A PURURI ŞI TOTDEAUNA!”.